Legendă urbană: Planul secret de evacuare a lui Matia Corvin

Autorităţile locale din 1944 ar fi vrut să ascundă statuia lui Matia de bombardamente într-o grotă săpată în deal în cartierul Grigorescu. Îngrijoraţi că bombardamentele celui de-al doilea război mondial vor lovi şi centrul Clujului şi că statuia regelui Matia ar putea fi afectată, autorităţile vremii i-au săpat acesteia un adăpost în dealul Hoia.

Adevăr istoric sau legendă urbană, povestea grotei este păstrată de localnici, însă nu a fost consemnată de istorici. Locul ales de către primăria clujeană pentru a ascunde monumentul a fost o veche carieră de piatră care a aparţinut familiei Kiss. La acea vreme cartierul Grigorescu nu exista, blocurile fiind ridicate mai târziu, de comunişti.

„Tata mi-a povestit, pe când aveam vreo zece ani, cum au venit cei de la primărie şi au început să sape în carieră un lăcaş în care să ascundă statuia lui Matia, de frica bombardamentelor. Asta nu s-a întâmplat, însă, pentru că au dat de apă, astfel că, în criză de timp, au acoperit statuia cu saci de nisip şi au lăsat-o acolo, în centru”, spune Antal Kiss, proprietarul terenului. Peştera a fost săpată de mână, unele dintre uneltele - târnăcoape şi răngi - folosite de muncitori fiind găsite şi păstrate de Antal.

Grota, situată pe Aleea Bucura, în apropierea străzii Donath, spre capătul cartierului Grigorescu de astăzi, a folosit, până la urmă, ca loc de refugiu pentru cei care au fugit de război din oraş. Peste drum de grotă se afla casa familiei Kiss, care a fost făcută una cu pământul pentru ridicarea unor blocuri-turn.  

Deasupra grotei ar fi existat şi un buncăr, tot săpat în deal, dar acesta a fost acoperit. La vremea respectivă, primar al Clujului era Vasarhely Janos, care, după 1944, a fost judecat de Tribunalul Poporului de la Cluj şi condamnat pentru crime de război, pentru deportarea everilor din Cluj.

Grota ar fi avut opt metri înălţime, dar cu timpul s-a micşorat din cauza surpărilor. Iniţial, era consolidată cu bârne solide, care au dispărut în timp. Antal Kiss o foloseşte acum ca depozit pentru lemne şi spune că este periculos să te apropii de ea, întrucât există riscul să se surpe.

Istoricii nu pot confirma nici infirma

Potrivit istoricului Ottmar Traşcă, de la Institutul de Istorie „George Bariţiu“ al Academiei Române, Clujul a fost bombardat de mai multe ori în perioada 4 aprilie – 23 august 1944. „Ba chiar a mai fost încă un bombardament şi după 23 august. Toate oraşele mari ale României au fost bombardate, chiar şi Clujul care era sub ocupaţie“, spune Ottmar Traşcă.

Potrivit istoricului, zona industrială a oraşului a fost cea mai afectată, pentru că era cea mai vizată de aviaţia aliată. Mii de clujeni şi-au pierdut viaţa în ruma acestor bombardamente.

Cât despre planul de protejare a monumentelor istorice din Cluj, istoricul spune că nu ştie de existenţa lui. Potrivit arhivistului Vasile Lechinţan, în Cluj a mai fost bombardată şi zona gării. „Îi interesa distrugerea comunicaţiilor, astfel că centrul a fost, cât de cât, ferit“, spune Vasile Lechinţan. Nici acesta nu poate să confirme sau să infirme ipoteza planului secret de salvare a statuii regelui maghiar.

Statuia lui Matei Corvin, aflată în restaurare / Foto: Arhivă

Carieră de piatră din timpul romanilor

Specialiştii spun că piatra din dealul unde se află grota fost folosită încă de pe vremea romanilor pentru a ridica fortificaţii. „Piatră atât din această carieră cât şi din multe altele care existau în zonă la acea vreme a fost folosită pentru construirea unor castre, clădiri edificii importante în Cluj. Câteva exemple ar fi zidul cetăţii, biserica reformată, sau chiar biserica Sfântul Mihail din centrul oraşului”, spune geologul Matei Vremir. O altă importantă carieră de piatră exista în Mănăştur, dar a fost îngropată de comunişti, spune expertul.

Despre statuia regelui Matei

Ansamblul monumental Matia Corvin, este alcătuit din cinci statui. Alături de regele Matei, care stă pe calul de război, pot fi văzuţi cei patru generali ai săi: comitele Paul Chinezu, conducătorul mercenarilor din "Armata Neagră" a regelui - Blasius Magyar, palatinul Ştefan Szapolyai şi voievodul Transilvaniei - Ştefan Bathory. Chipul acestuia din urmă este defapt cel al sculptorului care a realizat statuia, artistul János Fadrusz.

Ansamblul a câştigat marele premiu la Expoziţia Mondială din 1900 de la Paris. Este din bronz şi înalt de 12 metri. La Cluj a fost adusă cu trenul din Budapesta şi apoi pe şinele unui tramvai tras de cai până în centru, unde a fost dezvelită abia în anul 1902 din cauza costurilor mari.

CITAT:

"Dimensiunile grotei sunt suficient de mari pentru ca statuia să încapă culcată pe o parte", Matei Vremir