Criza refugiaţilor în media europeană: Germania, ţara cu cele mai multe comentarii negative. România, dominată de opinii radicale
0OpenLab - Laboratorul de analiză a Datelor din Surse Deschise şi Big Data al FSPAC-UBB a publicat un raport ce analizează modul în care criza refugiaţilor a fost prezentată în media europeană. Dacă în Germania au fost înregistrate cele mai numeroase comentarii negative, în România, „opiniile radical pro şi contra au acoperit rapid vocile neutre şi echilibrate din media online românească“.
OpenLab- Laboratorul de analiză a Datelor din Surse Deschise şi Big Data al FFSPAC-Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) a publicat un raport ce analizează modul în care criza refugiaţilor a fost prezentată în media europeană şi în special în mass-media din România. Raportul, care foloseşte o bază de date cu peste 100 de miliarde de conversaţii din întreaga lume şi o bază de 2,1 milioane de articole din presa din România (pusă la dispoziţie de compania Zetta Cloud – www.zettacloud.ro), a analizat volumul total de articole, comentarii şi menţiuni de interes, a determinat caracterul pozitiv, negativ sau neutru al materialelor şi a indicat cele mai importante surse şi articole publicate pe această temă, în funcţie de distribuirea lor pe Facebook.
Criza refugiaţilor în online-ul european
“Analiza conversaţiilor pe tema refugiaţilor în online-ul european ne demonstrează că nu există o tratare uniformă a subiectului. Pe lângă specificităţile locale de genul tipului de surse de date consumate de fiecare ţară în parte, avem de-a face cu diferenţe semnificative în cazul sentimentului ataşat conversaţiilor: de la atitudini neutre sau pozitive, în cazul ţărilor nordice, la atitudini semnificativ negative în cazul Germaniei, unde se observă evoluţia negativă din momentul noiembrie 2015 în prezent”, se arată în raport.
Cele mai multe conversaţii provin din Germania, Spania, Marea Britanie, Grecia, Franţa, Olanda şi Elveţia, se arată în studiu. „Raportat la numărul de locuitori, se observă că Grecia, Germania şi Elveţia au produs mult mai mult conţinut decât Marea Britanie, Franţa, Italia sau Olanda. Analizând în detaliu sursele provenind din Germania descoperim însă că un procent semnificativ (17%) din totalul conversaţiilor provin de pe un agregator de ştiri (ad-hoc-news.de) care însă colectează ştiri preponderent în limba germană. Nu întâlnim însă această situaţie şi în cazul Greciei, unde majoritatea articolelor provin de pe site-ul agenţiei de presă din Atena www.amna.gr. Putem lega acest volum mare de articole, raportat la populaţia Greciei, de faptul că această ţară a fost printre cele mai expuse la criza refugiaţilor, Grecia fiind o ţară de tranzit a refugiaţilor unde se află multe tabere şi centre de înregistrare a acestora', arată raportul”, se mai arată în raport.
În Germania au fost cele mai multe conversaţii negative
„Tonul general al conversaţiilor, în toate ţările, este unul neutru, pentru că cele mai multe conversaţii provin de pe site-urile publicaţiilor online, care tind să redacteze articole pe un ton obiectiv. Analizând media pe întreaga perioadă, conversaţiile cu tentă negativă sau foarte negativă (29%) depăşesc însă conversaţiile pozitive (23,8%). Rezultatele analizei de sentiment pe valori medii la nivel european este însă nuanţată de analiza de sentiment pe fiecare ţară în parte. Astfel, observăm că ţara cu cele mai multe sentimente negative este Germania, cu valori de tonalitate negativă sau foarte negativă ce depăşeste valorile din Marea Britanie, Franţa, Grecia sau Danemarca. Tot în Germania, se observă chiar şi o creştere a sentimentului foarte negativ din noiembrie 2015 în septembrie 2016, de la 29.2% la 35.9%", se mai arată în raport.
Situaţia din România
Referitor la tratarea subiectului în România, “statisticile colectate ne arată că cele mai distribuite şi comentate articole au fost cele care pun accent pe noul val de imigranţi de religie musulmană, însă nu putem concluziona că aceasta este părerea majorităţii românilor pe acest subiect. La polul opus găsim articole care pun problema refugiaţilor pe seama influenţei ruşilor în conflictul din Siria şi afirmă responsabilitatea morală a Europei de a găzdui refugiaţii. Din cele peste 7000 de articole relevante găsite, cele mai distribuite surse pe Facebook provin de la publicaţiile Adevărul, NapocaNews, ziare.com, B1TV şi Gândul, iar cele mai comentate fiind site-ul jurnalistului Moise Guran, Biziday, pe locul doi publicaţia clujeană NapocaNews şi pe locul trei blogul personal al lui Ion Cristoiu.” În raport se subliniază că publicaţiile mainstream au “abordat problema mai mult din perspectiva breaking-news, fără a pune la dispoziţie analize de substanţă, la comentarii de pe site-uri specializate sau bloguri, care se poziţionează evident pro sau contra primirii de refugiaţi în Europa”.
Potrivit raportului, opiniile referitoare la refugiaţi au fost polarizate în România. “Criza refugiaţilor, care a luat prin surprindere România, nu a lăsat loc de analize de substanţă sau reportaje investigative reale, ci mai degrabă a pornit un efect de bulgăre de zăpadă, unde opiniile radical pro şi contra au acoperit rapid vocile neutre şi echilibrate din media online românească, viralizarea de către utilizatori a luărilor de poziţie diametral opuse demonstrând apetenţa publicului de ştiri online pentru opinii conflictuale şi radicale”, se menţionează în raport.
Citeşte şi