Cum faci rapid mâncarea săracului: saramura de peşte, cel mai ieftin preparat. Ce pui în sos ca să iasă gustos
0Cea mai simplă mâncare românească, pregătită din străbuni, este saramura de peşte. Ieftină, sănătoasă şi deosebit de gustoasă, saramura se face rapid cu puţine ingrediente. Reţeta de pe vremea bunicii o regăsim în cea mai important lucrare a gastronomiei, „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).
Autorul, Radu Anton Roman, maestrul bucătăriei româneşti, dezvăluie tainele celui mai rapid şi gustos sos de roşii cu peşte fript.
Iată cum descrie autorul acest preparat: “Născută pe malul Dunării, într-o ţară bogată mai ales în sare, saramura sigur că exprimă sărăcie şi grabă: nu tu oale, nu tu uleiuri sau smântânuri fine, poate că nici timp să nu prea fi fost destul pe vremea haiducilor Calafatului, doar „ciuschi“ de la vecinii bulgari şi verdeaţa dintr-o grădiniţă dintre stufuri.
Dar uite că tot lucrarea veche e bună: carnea coaptă pe sare, între solzii ei, are o savoare, o fragezime şi o fineţe excepţionale. Însă odata desfacută de pe pielea solzoasă, se cuvine udată cu o lingură, două din zeama parfumată în care a zăcut, precum şi cu o cană de vin de baltă, o Roşioară de la Mavrodin sau din alte vii de pe lângă Dunăre. E un vinuţ alb-roz, nici prea mare nici prea mic, cinstit şi de masă adică, ca şi mamaliga fără de care saramura e ciungă”.
Ingrediente:
2 ardei iuţi
2-3 roşii
500 g sare grunjoasă
50 g oţet
jumatăte litru de apă
verdeţuri (pătrunjel, ţelină, leuştean, mărar)
2 kg peşte de apă dulce, de preferinta peste alb – bibani, stiuculiţe, dar merge şi orice alt peşte.
Mod preparare
• Se pune apa la fiert.
• Pe plita încinsă moderat sau pe o tablă aşezată pe jar blând se aşterne un strat de sare
• Se curăţă peştele de maţe, dar nu şi de solzi; se spală în apă rece.
• După ce sarea s-a înfierbântat bine, se aşază peştele pe tablă; la fiecare trei minute se întoarce, în total de două-trei ori, până se nchide maroniu la culoare; chiar dacă apar pete negre de arsură, nu-i bai, că doar solzii apară carnea cea albă, dulce şi coaptă în ale ei; focul mic face saramurica bună.
• Se ia peştele de pe sare şi se pune într-o tavă curată.
• Se presară cu roşii, verdeaţă şi ardei iute, toate tocate.
• Se stropeşte cu puţin oţet (lămâie pentru obrazele fine)
• Se toarnă apă clocotită până la grosimea peştelui (bibanii să pară nişte insuliţe joase, bătute de valuri), se acoperă şi se lasă-ntr-ale lui până se-ncropeşte.
• Se mănâncă îndepărtând pielea cu solzi de pe carnea fragedă (în general, bucatele fluviului şi ale Deltei, făcute din peşte osos de apă dulce, în felul simplu, aproape rudimentar, al foamei pescăreşti, nu cheamă furculiţa, ci mai cu folos se mănâncă ele cu mâna) şi trecând des mămăliga prin sosul subţire dar iute.
Gazetarul, îndrăgostit de bucătărie
În cei 57 de ani de viaţă, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vânător şi pescar sportiv, a publicat poezii, însemnări de călătorie, romane şi eseuri, fiind implicat în mai multe proiecte de televiziune şi publicaţii, dedicându-se din anul 1997 şi domeniului gastronomic.
În 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrări recente ale gastronomiei româneşti “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).
Vă recomandăm şi:
Mâncare de gutui cu carne, o reţetă delicioasă de toamnă