FOTO VIDEO Braşov, oraşul de sub Tâmpa. De la Stalin la Kronstadt şi la o tradiţie unică în Europa
0Originea numelui Braşovului este şi acum disputată de istorici, dar denumirea germană de Kronstadt a devenit un adevărat brand.
Braşovul este promovat ca şi Kronstadt la toate târgurile de peste hotare, au apărut pensiuni şi hoteluri cu acelaşi nume, iar pe toate pliantele de promovare se regăseşte această denumire. Un alt brand important al oraşului din Junii care reprezintă o tradiţie unică în lume cu un putenţial turistic imens.
De unde exact vine numele Braşovului nu se poate spune exact. Pentru că aici locuiau şi comunităţi mari de maghiari şi saşi numele oraşului a fost tradus şi în cele două limbi, respectiv maghiara (Brasso) şi germană (Kronstadt). Denumirea germană a devenit un adevărat brand. „Kronstadt a devenit în timp o denumire universal valabilă pentru Braşov. Este o denumire care încadrează perfect specificul oraşului, acela de cetate medieval cu o istorie de de sute de ani. Denumirea folosită în toate material de promovarea ale oraşului şi a fost transofrmată într-un brand internaţional de succes“, a spus istoricul Ilie Pârvu.
În anii comunismului Braşovul a avut şi un brand mai puţin fericit. În 1950 a devenit Oraşul Stalin. Ruşii au denumit 14 oraşe din toată Europa după numele dictatorului. Legenda spune că în România ar fi fost vizat iniţial Sibiul, dar comuniştii au considerat că nu sună bine Salam de Stalin şi astfel „onoarea“ a revenit Braşovului. Ca să nu se creadă că ruşii au impus acest lucru, s-a fabricat un document print care muncitorii din Braşov cereau insistent ca oraşul să poarte denumirea de Stalin. Braşovul şi-a recăpătat denumirea original în 24 decembrie 1960.
Braşovul, oraşul de sub Tâmpa
Un alt brand al Braşovului este Muntele Tâmpa, practic unul dintre simbolurile oraşului. Nu există turist care să vină la Braşov şi să nu urce cu telecabina pe Tâmpa şi să admire Braşovului în toată splendoare lui.
Tâmpa este singura rezervaţie peisagistica din România ce se întinde pe o suprafaţa de 150 de hectare. Aici au fost consemnate pentru prima data două specii de plante ce trăiesc numai în România: Crucea Voinicului şi Obsiga Bârsana. De asemenea, pe Muntele Tâmpa s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din ţară. Pentru a ajunge pe munte, braşovenii şi turiştii trebuie să folosescă transportul pe cablu.
Muntele Tâmpa este unul din locurile cele mai pline de legende din Braşov. Cele mai cunoscute sunt cele care vorbesc despre existenţa unui mare lac subteran sau despre existenţa unor tuneluri ce străpung muntele. Dacă existenţa lacului nu a fost dovedită, existenţa a 3-4 tuneluri săpate în munte este reală. Astăzi numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele.
Junii Braşovului, un brand unic în Europa
Tradiţia Junilor Braşovului este unică în România, la fel ca şi parada lor anuală din prima duminică de după Paşte. Junii simbolizează cetele de „flăcăi“ care erau luaţi din sânul familiei şi duşi pentru o perioadă la Pietrele lui Solomon, unde erau supuşi unui antrenament dur care să-i pregătească pentru apărarea cetăţii Braşovului. În fiecare an junii, însoţiţi de fanfară, şi călare pe cai îi salută pe braşoveni. În Piaţa Unirii înconjoară de trei ori statuia Eroului Necunoscut, iar apoi cele şapte grupuri de juni se încolonează într-o ordine devenită lege şi trec prin tot centrul Braşovului. Cu toţii îi salută pe oamenii veniţi să-i vadă cu tradiţionalul „Hriston a Înviat“. După paradă junii şi braşovenii se aducă la o petrecere câmpenească la Pietrele lui Solomon.
Pe aceeaşi temă:
Cetăţile Braşovului, pline de mister
Castelul lui Dracula, obiectivul turistic nr1 al României
Viscri satul vedetă al Braşovului
FOTO Un nou obiectiv turistic. Peştera Laptelui din Poiana Braşov va fi readusă la viaţă