VIDEO Cetăţile Braşovului, pline de mister. Povestea bastionului «gulagului» românesc şi a „Fecioarei de Fier“ cu care erau torturaţi deţinuţii politic
0Cetăţile din judeţul Braşov atrag peste un milion de turişti în fiecare an. Toate au o istorie fascinantă, iar vizitatorii pot face o incursiune în evul mediu, în lumea cavalerilor şi domniţelor. Campania „Adevărul“ – „125 de locuri pentru care iubim România“ vă prezintă poveştile frumoaselor cetăţi medievale.
Cetăţile din judeţ le propun turiştilor o excursie în trecut, în vremurile în care domniţele erau cucerite la turniuri, iar zidurile groase ale fortificaţiilor ascundeau multe secrete. Fie că au fost turnuri de apărare sau închisori temute, cetăţile Braşovului vă aşteaptă să le descoperiţi frumuseţea şi să le ascultaţi povestea.
Cetăţuia Braşovului, turnul de veghe al oraşului
Cetatea Braşovului a devenit din nou vizibilă anul trecut, iar seara este luminată. Primăria a tăiat peste 300 de arbori de pe Dealul Straja, pentru ca obiectivul turistic să fie vizibil din centrul oraşului.
Aleile au fost pietruite, iar străduţele au fost lărgite, astfel încât, în cetate să aibă acces şi autocarele. În jurul Cetăţii există o promenadă, pentru ca turiştii să se poată bucura de privelişte, iar în interior sunt amenajate trei locuri speciale pentru admirarea şi fotografierea oraşului.
Iniţial, pe dealul Schlossberg, cel pe care azi se află cetatea, s-a ridicat, în anul 1524, un turn de veghe, din piatră şi cărămidă, în formă de potcoavă. Acesta avea trei niveluri, dotate cu ambrazuri la nivelurile inferioare şi guri de păcură la nivelul superior. Nucleul a fost completat în perioada următoare cu un bastion ce avea patru turnuri din lemn. În 1773 a funcţionat ca închisoare pentru prizonierii turci şi francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secţie pentru cei cu simptomele bolii.
Cetăţuia Braşovului a devenit obiectiv turistic din anul 1982, când a fost preluată de Aro Palace. Aici funcţionează acum un restaurant şi o terasă. Intrarea este liberă, iar în cetate se pot organiza şi nunţi.
Cetatea Râşnov, bastionul care apăra Transilvania
Prima menţiune documentară despre cetatea Râşnov datează din anul 1335 când, cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Ţara Bârsei a fost pustiit întregul ţinut, în afară de cetate, care fiind puternic fortificată a rezistat atacurilor, salvând viaţa locuitorilor refugiaţi între zidurile ei.
Cetatea Râşnov este unul din cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele mai vechi structuri păstrate până în prezent datează din secolul al XIV-lea, probabil pe locul fortificaţiei din lemn ridicate de Cavalerii Teutoni a începutul sec. al XIII-lea.
Cetatea Râşnov controla prin poziţia sa strategică accesul în Transilvania dinspre Valea Râşnoavei.
Dată fiind importanţa trecătorilor montane spre teritoriile sud-carpatice, drumul Branului a fost supravegheat militar şi după alungarea cavalerilor teutoni, regalitatea maghiară încredinţând fortificaţia de la Râşnov cavalerilor ordinului Sfintei Cruci.
În anul 1427, împăratul Sigismund de Luxembrug a vizitat cetatea Râşnov, pe care a trecut-o în administrarea comunităţii locale, căreia i-a acordat rangul de târg. Cetatea are astăzi 200.000 de turişti pe an şi a primit 13 milioane de lei, bani europeni, pentru construirea unei cremaliere. Cetatea poate fi vizitată zilnic, iar biletul de intrare costă 10 lei.
Cetatea Făgăraş, o închisoare temută
Cetatea Făgăraş datează de peste 600 de ani. Cea mai râvnită cetate-castel de pe timpuri are 66 de încăperi, întinse pe cinci niveluri. Apropiată de Munţii Făgăraşului, loc de refugiu al militanţilor pentru rezistenţa anti-comunistă, cetatea a devenit una dintre cele mai temute puşcării ale timpului. Numărul celor care au pătimit între zidurile cetăţii pentru că au refuzat să se supună regimului comunist nu se cunoaşte cu exactitate.
„Între anii 1948-1960, în Cetatea Făgăraşului a existat una dintre cele mai temute închisori pentru deţinuţi politic ale «gulagului» românesc. Cifra exactă nu se ştie, dar se pare că la Făgăraş au fost închişi între 600 şi 1.000 de deţinuţi politic. Nu se ştie exact nici câţi au murit, fiindcă erau înmormântaţi pe ascuns, în timpul nopţii, fie în gropi comune, în diverse locaţii sau în cimitir, tot în gropi comune“, spune Gheorghe Dragotă, directorul Muzeului „Ţării Făgăraşului“.
Deţinuţii treceau prin cele mai crunte torturi, menite să îi macine fizic şi psihic, iar mulţi dintre aceştia nu rezistau terorii sistematice. În interiorul cetăţii, în Turnul-Temniţă exista o carceră, extrem de îngustă, de numai 50 de centimetri, în care puşcăriaşii erau nevoiţi să stea chirciţi, în apă foarte rece care le ajungea până la genunchi.
Fecioara de Fier era un alt instrument de tortură apărut pe vremea Inchiziţiei şi păstrat şi de torţionarii comunişti. Potrivit documentelor, dispozitivul era aşezat între sala de inchiziţie şi sala de şedinţe a Tribunalului. „Legenda Fecioarei de Fier spune că cel condamnat la moarte era trimis la «fecioară» ca să sărute icoana Maicii Domnului, prinsă pe pieptul ei de oţel.
În loc de iertare, găsea în braţele acesteia moartea cea mai crudă. Cuşca de fier se închidea, iar corpul deţinutului era străpuns adânc de zeci de cuţite. Apoi se deschidea o trapă nevăzută, iar cadavrul cădea într-un mecanism de săbii, cu tăişul foarte ascuţit, care ciopârţeau până şi ultimul rest. La o adâncime de aproximativ opt metri se afla un canal cu apă care ducea resturile în apele Oltului, spălând astfel orice urmă de crimă“, mai spune Gheorghe Dragotă.
Cetatea Făgăraş a avut anul trecut 40.000 de vizitatori, cea mai mare cifră din ultimii 20 de ani. Un bilet de intrare costă 10 lei.
Cetatea Rupea, de la ruină la obiectiv turistic de interes naţional
Cetatea Rupea, punctul de atracţie, pentru turiştii care vin în zonă, este atestată documentar în anul 1357. Cetatea a fost lăsată în ruină, dar a fost reabilitată în ultimii trei ani. Acum arată extraordinar şi este pregătită să primească turişti. Cetatea este deschisă publicului în intervalul orar 10.00 – 20.00. Preţul unui bilet de intrare este de 10 lei pentru adulţi, 5 lei pentru copii şi 8 lei de persoană pentru cei care vin în grupuri organizate. Turiştii care vor ajunge să o viziteze vor avea la dispoziţie căi de acces de calitate, 110 locuri de parcare din care 10 pentru autocare, centru de informare turistică, sistem special de iluminare care va pune în evidenţă obiectivul istoric. Cetatea se află la 70 de kilometri de Braşov.
Cetatea Feldioara va avea o nouă faţă
În perioada ei de glorie, cetatea medievală de la Feldioara avea ziduri puternice, fiind cea mai importantă fortificaţie ridicată de teutoni în Transilvania, dar acum, monumentul este o ruină. Din ea s-au mai păstrat doar turnul din Nord-Vest, fântâna din mijloc, care este acum astupată, temelia de piatră a capelei, precum şi o bună parte din pivniţă. Cetatea a primit o finanţare de 15 milioane de lei şi va fi complet reabilitată de o firmă specializată în restaurarea monumentelor istorice.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Alte articole din Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“
FOTO VIDEO Muntele vrăjit al Hunedoarei: Retezatul. Expediţie în rezervaţia cu peisaje de basm
FOTO VIDEO Triunghiul de linişte, frumuseţe şi sănătate din Prahova: Cheia, Slănic şi Valea Doftanei
FOTO VIDEO Mănăstirile medievale UNESCO, bijuteriile de pe tărâmul de basm al Bucovinei