Asistenţii medicali şcoliţi la Brăila ajung să muncească în străinătate. Ei pleacă pentru salarii mai bune, dar şi pentru că şansele de angajare în ţară sunt mici
0Şcolile sanitare brăilene scot asistenţi pe bandă rulantă, dar nu pentru sistemul medical din oraşul nostru ci pentru spitalele sau azilele de bătrâni din străinătate. Cam aşa stau lucrurile, iar cauzele pentru care se întâmplă asta sunt multiple. Absolvenţii pleacă în străinătate pentru salarii mai bune, însă chiar dacă ar vrea să rămână în ţară nu prea au cum, fiindcă posturile din spitale sunt inaccesibile.
Circa 100 de asistenţi medicali brăileni pleacă în străinătate, departe de un sistem care-i condamnă la salarii mizere. Situaţia devine îngrijorătoare, prin prisma faptului că, în ultimii patru ani peste 400 de asistenţi medicali pregătiţi de şcolile postliceale sanitare din Brăila şi-au pus cunoştinţele şi aptitudinile în slujba unor spitale din ţări precum Anglia, Franţa, Emiratele Arabe şi, cu precădere, Germania.
Învăţământul de stat din Brăila scoate pe piaţa muncii, anual, în medie, 330 de asistenţi generalişti, de farmacie, balneofizioterapie şi recuperare medicală. O parte sunt calificaţi de Şcoala "Ana Aslan" care scoate anual la concurs aproximativ 120 de locuri la buget şi 150 de locuri la taxă, iar restul de Postliceala "Doctor Luca". Aici, se şcolesc în jur de 60 de asistenţi medicali în fiecare an. Pe lângă cele două instituţii de stat, mai există şi o şcoală privată, "Sănătate şi Temperanţă", care califică alţi 60 de asistenţi medicali în fiecare an.
Andreea T. este una dintre absolventele colegiului „Ana Aslan”. După trei ani de cursuri, pentru care a plătit, în total, 6.600 lei, ea se pregăteşte să plece în Germania, într-un orăşel de lângă Munchen, unde va lucra ca infirmier într-un azil de bătrâni. „Postul de infirmier este pentru primele şase luni, până când vom obţine recunoaşterea specializării de asistent cu care venim din ţară”, ne-a explicat tânăra.
Andreea nu e deranjată de faptul că va lucra într-un azil de bătrâni, atât timp cât leafa pe care o va primi – 1.600 euro pe lună - este incomparabil mai mare decât câştigurile pe care i le-ar fi putut oferi sistemul sanitar românesc, fie el de stat sau privat. Aici ar fi primit un salariu de maxim 2.000 lei, deci circa 500 de euro, dacă ar fi reuşit să prindă un post la Unitatea de Primiri Urgenţe, sau de 900 de lei, dacă s-ar fi angajat la un cabinet privat, aşa cum au făcut unii dintre colegii săi.
Cert este că atât Andreea cât şi marea majoritate a colegilor săi s-au înscris la „Ana Aslan” cu intenţia clară de a-şi găsi un loc de muncă într-o ţară străină. „Aveam şi colegi mai în vârstă de 40 – 45 de ani, care tocmai pentru asta s-au înscris la şcoală, pentru a avea posibilitatea de a prinde un job în străinătate. Cu toţii o facem pentru bani, evident. Să nu credeţi că, dacă aş fi putut prinde un post bun aici, nu aş fi rămas. Însă posibilitatea să te angajazi într-un spital de la noi, pe un salariu decent, este foarte mică. Ca să intri undeva trebuie să dai şpagă, cu cât dai mai mult, cu atât prinzi un post mai bun. Dacă nu poţi să dai, n-ai altă posibilitate decât să pleci în altă ţară sau să îţi cauţi altă meserie”, ne-a spus tânăra.
Înainte de a intra în sistemul sanitar, Andreea T. a absolvit o facultate de limbi străine, însă nici în acest domeniu nu a reuşit să găsească un serviciu care să îi ofere un trai decent. Studiile anterioare i-au fost de mare folos, fiindcă, după ce a absolvit şcoala sanitară ea a trebuit să urmeze un curs intensiv de limba germană, pentru a putea prinde contractul de la Munchen. Cursul a durat trei luni şi a fost plătit integral de firma de recrutare prin intermediul căreia va pleca în Germania. Ea va începe munca la azilul de bătrâni de la 1 august a.c.