Doi soţi şi-au făcut un business în curte şi au o cifră de afaceri de peste 1,3 milioane de lei: „Nu ne-a plăcut să ne plângem că e greu, că nu se poate“

Doi soţi din Săveni, judeţul Botoşani, au reuşit să pună pe picioare o făbricuţă de brânzeturi în curtea casei, cu împrumuturi şi economii. După 14 ani au ajuns la o cifră de afaceri de 1,3 milioane lei.

În oraşului Săveni (judeţul Botoşani) există o tradiţie în prelucrarea caşcvalului. În anii comunismului aici a funcţionat una dintre cele mai celebre fabrici de caşcaval din ţară, cu reţete unicat şi cu exporturi masive. După 1990, în numai câţiva ani, fabrica de la Săveni a intrat în faliment şi s-a închis.

Unul dintre oamenii care a mai prins deschisă această fabrică este Viorel Şvabu, un localnic. 

A reuşit să înveţe câteva secrete ale preparării lactatelor şi mai ales a renumitul caşcaval de Săveni, dar şi a unui preparat unic în ţară, „buricul“ de Săveni. În urmă cu 15 ani, bărbatul şi-a făcut o făbricuţă de caşcaval în curtea casei. Astăzi, Viorel Şvabu şi soţia lui, Ştefania, au o cifră de afaceri de peste 1,3 milioane de lei şi produc anual 70 de tone de caşcaval, sub brandul Vioffany. „Nu ne-a plăcut să stăm să ne plângem că este greu sau că nu se poate. Am pus accent pe calitate, ne-am străduit şi sperăm să fie din ce în ce mai bine“, spune Ştefania Şvabu.

Cei doi au folosit doar fonduri proprii şi împrumuturi, pentru că nu se punea problema pe atunci de fenduri europene. „Pur şi simplu am folosit economiile strânse plus un credit bancar. Am riscat totul în acel moment. Aveam reţetele şi speram să reuşim măcar să trăim din asta“, adaugă Ştefania Şvabu. 

Fabrica era compusă din patru camere, lângă casa în care locuiesc soţii. Acolo a fost amenajată linia de producţie, tradiţional, cu ustensile din lemn acolo unde se putea. Societatea avea atunci trei angajaţi şi producea până în 2016 cel mult 900 de kilograme de caşvacal şi alte brânzeturi. „Asta era ideea: să le oferim oamenilor preparate tradiţionale. Preparate industriale erau peste tot şi era greu să ţii pasul cu marile companii. Aşa că ne-am axat pe aceste preparate tradiţionale, făcute cu acel gust de la ţară“, spune Viorel Şvabu.

„Buricul“ şi alte reţete

Viorel Şvabu produce şi un preparat unic de la Săveni, numit „buric“: un caşcaval nematurat, cu consistenţă moale. „Este un miez al caşcavalului. Este plin de aromele laptelui, dar şi al florilor de pe păşune. Este un gust de care nu ai cum să nu te îndrăgosteşti“, spune Viorel Şvabu. La Vioffany se prepară diferite tipuri de brânzeturi, inclusiv telemea condimentată cu diferite plante aromatice, printre care cea mai cunoscută este telemeaua cu „negrilică“. Mai fac brânza de burduf şi rulade. 

În fiecare zi familia Şvabu colectează lapte de la ţăranii din satele învecinate. „Avem o cisternă specială de lactate şi mergem să luăm laptele proaspăt, pe care apoi îl folosim la aceste preparate. În zona aceasta vacile pasc pe nişte păşuni bogate în flori şi plante medicinale. Toată aroma lor se duce în laptele pe care-l folosim noi“, explică Ştefania Şvabu.  

În ultimii trei ani afacerea familie Şvabu a crescut văzând cu ochii. „Mergeam la târguri şi dădeam la oameni să guste. Cum mâncau se îndrăgosteau de ele “, spune Viorel Şvabu. Din 2016, fabrica Vioffany a început să producă tot mai mult. Au început să aibă contracte în toată zona Moldovei, cu supermarketuri locale sau regionale, cu restaurante sau pensiuni. „Distribuim în judeţele Botoşani, Iaşi, Suceava. Avem şi comenzi din restul ţării. Dăm la magazine, restaurante. Făbricuţa a rămas în acelaşi loc, ne-am extins pentru a produce mai mult. Acum avem cinci angajaţi. Ne descurcăm deocamdată“, mărturiseşte soţia. 

În 2018 fabrica de brânzeturi a familiei Şvabu a produs peste 70 de tone de produse lactate, iar cifra de afaceri pe anul trecut s-a ridicat la 1,3 milioane de lei. „În 2018 am avut o cifră de afaceri cu 30% mai mare decât cea de anul trecut. Reinvestim o parte din câştig şi încercăm să cucerim noi pieţe“, concluzionează Ştefania Şvabu. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

De la industria auto la clătite: aventura tânărului care şi-a investit toate economiile într-o afacere dulce

Idei de mărţişoare handmade, de la o comunitate de mămici din România