8 ciudăţenii despre saşi. De ce făceau etnicii germani maximum trei copii, iar românii aveau câte zece
0Aducerea saşilor în Transilvania a avut un impact considerabil asupra economiei regiunii, a organizării administrative şi a influenţat în mod pozitiv inclusiv modul de trai al românilor şi ungurilor, cu care au trăit în bună pace.
Saşii au fost mereu un motiv de fascinaţie pentru românii şi maghiarii cu care au convieţuit timp de secole în Transilvania. Organizarea lor, care ar putea fi interpretată, pe alocuri, ca o consecinţă a zgârceniei dusă la extrem, a câştigat, totuşi, respectul celorlalte etnii.
Trăsăturile organizatorice şi de caracter ale saşilor sunt vizibile cu predilecţie în casele în care au locuit, aranjate astfel încât să vină în întâmpinarea nevoii acestora de a face economie.
„Adevărul” vă prezintă 8 ciudăţenii despre comportamentul, modul de trai şi caracterul saşilor:
1. Saşii au adus în Transilvania saboţii olandezi. O astfel de pereche se încălţări poate fi analizată în cadrul muzeului special amenajat în comuna Livezile, judeţul Bistriţa-Năsăud. Potrivit muzeografului Rodica Moldovan, mulţi dintre saşii care s-au stabilit în România ar vorbi un dialect asemănător cu olandezii. Se pare că au împrumutat de la olandezi şi aceşti saboţi din lemn, care ajunseseră să fie folosiţi frecvent şi pe meleaguri transilvane.
2. Saşii îşi făceau dulapurile în perete pentru a economisi spaţiu. O vizită în casele-muzeu săseşti ne demonstrează cât de ingenioşi erau etnicii germani. Au luat în considerare capacitatea de stocare din pereţii groşi ai caselor pentru a nu irosi inutil suprafaţa locativă.
Dulap de depozitare construit în perete FOTO Bianca Sara
3. Saşii se protejau de frig cu paturi „la înălţime”. În multe case săseşti patul era la un metru de podea. Explicaţia? În lipsa încălzirii prin pardoseală, saşii se protejau de frig dormind departe de podea.
4. Saşii făceau doar 2-3 copii, pentru că nu doreau să-şi fărâmiţeze averea şi mai ales terenurile. Acest fapt se întâmpla chiar cu sute de ani în urmă, când metodele de preconcepţie nu erau definite. Spre comparaţie, o familie de români avea frecvent chiar şi 10 copii.
5. Tăietorul de pâine, folosit din economie, nu din confort. În urmă cu mai bine de 100 de ani, saşii foloseau pentru felierea pâinii un tăietor special. Menirea instrumentului nu era să uşureze munca gospodinelor, ci să facă economie, tăindu-le copiilor felii de pâine mai subţiri.
Feliatorul de pâine pentru economie FOTO Bianca Sara
6. Uşile aveau gaură pentru pisică pentru ca saşii să nu fie deranjaţi de patrupede. Pentru a nu fi deranjaţi de mieunatul pisicii atunci când patrupedul voia să iasă afară, saşii îşi făceau o gaură rotundă în uşă, pe care o putea folosi animalul.
7. Şcolile profesionale, concept săsesc mai vechi. Putem spune că primele şcoli profesionale au fost implementate în România de către saşi, prin intermediul breslelor. Tinerii erau luaţi sub aripa meşteşugarilor, care îi învăţau meserie preţ de câţiva ani.
8. Sobele erau amplasate între camere, pentru a încălzi mai multe încăperi în acelaşi timp. Tot pentru a face economie, saşii îşi amplasau sobele între camere. Astfel, în timp ce găteau, de exemplu, încălzeau şi încăperea alăturată.