Petru Groza la Alba Iulia, după reforma agrară. Primele minciuni colosale ale regimului comunist din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Primul şef al guvernului comunist din România, Petru Groza, a vizitat Alba Iulia de două ori în primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial. De fiecare dată, discursul său a fost unul în care a îmbinat promisiunile democratice cu practica totalitară, scopul liderului formaţiunii Frontul Plugarilor fiind acela de a instaura o lume nouă.

Petru Groza a vizitat Alba Iulia la puţin timp după realizarea reformei agrare din 1945, menită să atragă sprijinul ţărănimii din judeţul Alba. Era perioada în care comuniştii aveau încă nevoie de adeziunea ţărănimii. Ccele două vizite făcute de Petru Groza în Alba Iulia, în anii 1946 şi 1947, au fost urmate la mai puţin de doi ani distanţă de începutul colectivizării agriculturii în România, prin care ţăranilor din judeţ le-a fost luat nu numai pământul dat în 1945, ba chiar şi acela primit în urma reformei agrare din 1921.

”Deşi Petru Groza nu a fost niciodată membru al Partidului Comunist Român, fiind preşedintele Frontului Plugarilor, formaţiune politică satelit a comuniştilor, el a rămas din păcate în istoria României cunoscut atât pentru faptul că a prezidat primul guvern comunist din viaţa politică românească, format la 6 martie 1945, cât şi pentru rolul decisiv pe care l-a avut în abdicarea silită a regelui Mihai I, de la 30 decembrie 1947. Născut aproape de Alba Iulia, la Băcia, în actualul judeţ Hunedoara, Petru Groza, prin toată activitatea sa politică postbelică, a contribuit din plin la instaurarea şi consolidarea regimului comunist, caracterizat de nenumărate abuzuri şi ilegalităţi”, afirmă istoricul Sorin Arhire de la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Imagine de la adunarea de la Alba Iulia, organizată cu prilejul venirii lui Petru Groza în Alba Iulia în 1946

Imaginile, surprinse în anii 1946 şi 1947, ni-l înfăţişează pe acesta în perioada în care în România fusese deja instalată o dictatură comunistă, chiar dacă aparenţele lăsau încă impresia existenţei unei democraţii. Realizate la puţin timp după înfăptuirea reformei agrare din 23 martie 1945, cea prin care au fost expropriate mai mult de 1,4 milioane de hectare de pământ, fiind împroprietărite peste 900.000 de familii sărace, fotografiile evidenţiază atmosfera acelei perioade tulburi din istoria României şi a Alba Iuliei, în care, pentru a câştiga sprijinul ţărănimii în favoarea noul regim, guvernul Groza a realizat împroprietăriri pentru a potoli „foamea de pământ”. S-a dovedit însă a fi un dar otrăvit al autorităţilor comuniste din acea vreme, întrucât, la doar patru ani distanţă, a fost declanşat procesul de colectivizare a agriculturii din România, fiind luat înapoi pământul dat în 1945, ba chiar şi cel primit în urma împroprietăririlor din 1921 şi 1864.

”Vizita din septembrie 1946 a premierului Petru Groza în Alba Iulia a fost realizată cu puţin timp înaintea alegerilor falsificate din noiembrie, în care s-a aplicat principiul stalinist «nu contează cine şi cum votează, contează cine numără voturile», şi a fost pregătită cu minuţiozitate de Comitetul Judeţean Alba al Blocului Partidelor Democratice, alianţă electorală controlată de comunişti, din care făcea parte şi Frontul Plugarilor. Întâmpinat la gară de un grup de ţărani şi muncitori, cu flori şi urale de bun venit, şeful guvernului a fost mai apoi aşteptat în centrul oraşului de o delegaţie din care nu lipseau prefectul judeţului Alba şi primarul oraşului Alba Iulia. Îmbinarea discursului democratic cu practica totalitară, elemente caracteristice primilor ani postbelici din România, prin care se promitea crearea unei lumi noi, fără inegalităţi, asupriri şi nedreptăţi, precum şi crearea unui om nou, eliberat de toate servituţile trecutului, s-a manifestat şi în discursul care a urmat, ţinut de Petru Groza la tribuna oficială. Într-una dintre fotografii, pentru a câştiga simpatia participanţilor la miting, la iniţiativa organizatorilor, premierul României apare la tribună încadrat de ţărani şi ţărance îmbrăcaţi în costume populare, alături de care poate fi remarcată şi o faţă bisericească, semn al acceptării noii ordini politice de către Biserica Ortodoxă Română”, susţine istoricul Sorin Arhire.

Înmânarea actelor de împroprietărire la Alba Iulia în anul 1947

Era o perioadă în care chiar dacă Partidul Comunist Român deţinea puterea politică, acesta nu controla în totalitate societatea românească. Înmânarea actelor de împroprietărire în urma reformei agrare efectuate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, surprinsă în imagini luate în 1947, făcea parte din strategia guvernului, de câştigare a sprijinului ţărănimii. În 1949, la doar doi ani distanţă, autorităţile comuniste au declanşat procesul de colectivizare în România, în urma căruia, practic, proprietatea asupra pământului a revenit în întregime statului.

”Desfiinţarea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare Române, lichidarea pluripartidismului, reducerea proprietăţii private până la cote infime, începerea colectivizării în agricultură, crearea unui sistem detenţionar cu numeroase închisori şi lagăre de muncă, precum şi crearea Securităţii şi a Miliţiei, ca organe de stat represive – toate au fost înfăptuite din 1945 şi până în 1952, perioadă în care Petru Groza a fost prim-ministru al României”, mai afirmă istoricul de la Universitatea din Alba Iulia.

Citiţi şi:

Cascada Pişoaia şi Dealul cu melci, două frumuseţi spectaculoase din Apuseni

Ştirile anilor '20: interlopi fioroşi, împuşcături şi atentate într-un oraş mic de provincie

Cronici sportive din perioada interbelică: când arbitrii erau părtinitori

Blestemul aurului din Apuseni. Prigoana comuniştilor împotriva celor care nu au predat la stat metalul preţios

Muzeul viu din Apuseni: case construite ca acum mii de ani, dar pregătite pentru turiştii viitorului

Curaj şi abnegaţie la 1915. Cum şi-a pus capăt zilelor o dactilografă din Blaj ca să-i scape pe 100 de români de temniţă

Invenţii bizare care au fost abandonate: izolatorul, costumul de baie din lemn, maşina cu grătar

Cum a cultivat Regele Carol I profilul lui Mihai Viteazul. Culisele legăturii dintre Casa Regală a României şi Alba Iulia

Mai multe pentru tine:
Bărbații care au resentimente față de soțiile lor obișnuiesc să facă aceste 11 lucruri acasă
Alexia Eram, gest impresionant de ziua Andreei Esca. Ce fotografii rare din tinerețea lor a publicat: „Femeia care m-a făcut să fiu omul de azi”
Prințesa Charlotte face ravagii în vacanță la Balmoral. Scoțienii sunt intrigați de acest detaliu, când o văd prin localitate
Consilierul local din Aiud care anunţa că-şi donează indemnizaţia a uitat să spună că are poprire pe bani. „E absurd"
Homosexualitatea și desfrâul din Biserica Română. Schimb de mesaje halucinant între un preot protosinghel și un tânăr + filmări în care bea vodcă și dansează pe manele. Dans din buric și în lăcașul sfânt: „Așa, iubirea mea” VIDEO
Orașul iubit de români care a devenit „o friteuză în aer liber”. Localnicii nu mai loc în propriile cartiere
Lucruri mai puțin știute despre împăratul Traian, cuceritorul Daciei. Avea o pasiune pentru vin. Ce a ordonat să nu se facă niciodată în stare de ebrietate
Fenomenul jineteras: Sexul în Cuba lui Fidel Castro
Adrian Câciu critică eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor: „Nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați”
Horoscopul lunii septembrie 2025: eclipse, iubire și destin ascuns. Prima lună de toamnă ia prin suprindere aproape toate zodiile
Cine este bărbatul care o urmărește de câțiva ani pe fiica lui Becali. Ce a făcut latifundiarul din Pipera