Cum a cultivat Regele Carol I profilul lui Mihai Viteazul. Culisele legăturii dintre Casa Regală a României şi Alba Iulia
0Casa Regală din România are o istorie strâns legată de Alba Iulia. Momentul culminant al relaţiei a fost încoronarea regelui Ferdinand I în Catedrala din Alba Iulia, construită special în acest scop după Marea Unire de la 1918.
Potrivit istoricilor, încă din 1915, importante cercuri politice şi de opinie publică din Bucureşti susţineau proiectul încoronării regelui Ferdinand I la Alba Iulia. De atunci s-au succedat etapele relaţiei dintre regii României şi oraşul căruia istoriografia romantică i-a consacrat rolul de capitală a principatelor unite de Mihai Viteazul. Aceste etape au generat tot atâtea evenimente şi imagini memorabile. Nu se poate pierde din vedere exilul regal (1947-1997), perioadă în care legătura care stă în atenţia noastră s-a refugiat în memoria colectivă a românilor. Peste acest interval cenuşiu, faptul că Alba Iulia este un loc de referinţă în viaţa regalităţii româneşti rămâne o realitate vie.
”Memoriile regelui Carol I semnalează faptul că acesta cunoştea istoria domniei lui Mihai Viteazul. Datorită relaţiilor sale cu ţara de origine, Germania, şi cu aliata acesteia, Austro-Ungaria, nu ni-l putem imagina totuşi cultivând în public modelul voievodului unificator. Nu acelaşi lucru se poate spune despre nepotul şi succesorul său, regele Ferdinand I. Participarea României la Primul Război Mondial şi scopul unirii Transilvaniei cu România au făcut din Mihai Viteazul eroul exemplar al românilor. S-a adăugat faptul că la 1 decembrie 1918, Marea Adunare Naţională s-a desfăşurat în efemera, dar memorabila capitală a lui Mihai Viteazul, Alba Iulia”, afirmă istoricul Valer Moga de la Muzeul Unirii din Alba Iulia.
Regele Ferdinand şi regina Maria în tribună, primind defilarea poporului (Alba Iulia, 30 mai 1919)
Întorcându-se după vizita făcută trupelor române combatante pe frontul de pe Tisa, între cele câteva oraşe vizitate, monarhul a inclus Alba Iulia. La 30 mai 1919, automobilul care îi aducea pe regele Ferdinand şi pe regina Maria, trecând prin cele trei porţi vestice, şi-a făcut intrarea în Cetate. Suveranii au vizitat Sala Unirii şi au asistat la desfăşurarea unui cortegiu folcloric menit să-i familiarizeze cu portul, obiceiurile şi sentimentele noilor supuşi.
”Următoarea prezenţă a familiei regale la Alba Iulia a avut loc la 27 aprilie 1921, când regele şi regina au vizitat şantierul bisericii încoronării. Dar ora lor astrală în acest oraş s-a desfăşurat la 15 octombrie 1922, constând în încoronarea însăşi, care se va bucura însă de o tratare aparte în această înşiruire de relatări şi imagini. Opt ani mai târziu, devenit prim-ministru, Iuliu Maniu a preluat răspunderea organizării serbărilor naţionale prilejuite de împlinirea unui deceniu de la Unire. Cel care ar fi trebuit să se bucure şi acum de recunoştinţa naţiunii pentru evenimentele perioadei 1916-1919, regele Ferdinand, murise cu doi ani în urmă.
Regele Mihai, regina Maria, regina-mamă Elena şi principele Nicolae în faţa Sălii Unirii (Alba Iulia, 20 mai 1929
S-a încercat compensarea lipsei defunctului suveran printr-o reprezentare consistentă a Casei Regale. În dimineaţa zilei de 20 mai 1929 au coborât din trenul regal în gara Alba Iulia regele Mihai I, care nu împlinise opt ani la data serbărilor, regina mamă Elena, regina Maria a Iugoslaviei, fostă principesă a României, principele Nicolae şi principesa Ileana. De departe, cea mai distinsă reprezentantă a Casei Regale la serbări era regina Maria”, susţine istoricul.
Regele Mihai, regina Ana şi principele Radu la serviciul religios al Învierii (Alba Iulia, Catedrala Încoronării, 8 aprilie 2007)
Instalat pe Tron la 8 iunie 1930, Carol al II-lea i-a acordat fiului său, pe care tocmai îl detronase, titlul compensatoriu de mare voievod de Alba Iulia. Deşi această creaţie protocolară nu s-a păstrat în uzanţele Casei Regale a României, mai târziu, regele Mihai nu a uitat că numele său a fost asociat cu cel al oraşului Unirii. Serbările Unirii au purtat întotdeauna amprenta regimului politic sub care s-au desfăşurat. Cele de la 1 decembrie 1939 au avut marca cultului personalităţii regelui Carol al II-lea şi a războiului mondial care izbucnise de trei luni.
A urmat un îngheţ în legătura Casei Regale cu Alba Iulia. Al Doilea Război Mondial a fost urmat de impunerea în ţară a regimului comunist. După aşa-zisa abdicare a regelui Mihai, la 30 decembre 1947, el a fost supus unui complot al uitării, încât, după ani, adulţii neinformaţi şi copiii nu ştiau dacă regele mai este în viaţă.
În Sala Unirii, primarul Mircea Hava îi conferă regelui Mihai titlul de cetăţean de onoare al municipiului Alba Iulia, fiind prezentă şi regina Ana (23 decembrie 2007)
”Dezgheţul s-a produs abia după 1989, dar treptat şi anevoios. Prima reprezentantă a Casei Regale care a vizitat Alba Iulia, în 1994, a fost regina Ana. Ea a fost primită atunci de Andrei, episcopul ortodox al Alba Iuliei şi de György Jakubini, arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia. În octombrie 1997, regele Mihai s-a întors la Alba Iulia după 70 de ani, însoţit de data aceasta de regina Ana, pentru a participa la aniversarea împlinirii a 75 de ani de la încoronare”, susţine Valer Moga. După alţi zece ani, la 23 decembrie 2007, în Sala Unirii, regelui i s-a acordat titlul de cetăţean de onoare al oraşului Alba Iulia. Începând din zilele de 7-8 aprilie 2007, această legătură a dobândit un sens spiritual mai profund prin participarea regelui şi a reginei la slujba de Înviere oficiată în Catedrala Încoronării. În anii următori, pelerinajul pascal la Alba Iulia a fost continuat de principesa Margareta şi de principele Radu, ulterior şi de principele Nicolae.
Regele Mihai, regina Maria, regina-mamă Elena şi alte personalităţi în tribună (Alba Iulia, 20 mai 1929)
Un eveniment de o amploare deosebită a avut loc la 15 octombrie 2012, constând în a 90-a aniversare a încoronării. Atunci, trenul regal a revenit după multe decenii pentru a-i aduce pe principesa Margareta, pe principii Radu şi Nicolae. Momentul culminant al ceremoniei a constat în vizitarea expoziţiei din Sala Unirii care prezenta, între alte piese de mare valoare, coroanele regale de la 1922, hlamidele purtate atunci de suverani şi buzduganul de aur al regelui Ferdinand. Legătura dintre cele două entităţi va continua cu siguranţă şi pe viitor.
Cercetarea a fost realizată în cadrul unui proiectului ”Alba Iulia - o istorie în imagini a oraşului prin străzile şi monumentele sale”, desfăşurat de Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (prin Departamentul de Istorie, Arheologie şi Muzeologie) în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia. Finanţatorii proiectului sunt Consiliul Local şi Primăria Municipiului Alba Iulia.
Se încarcă comentariile...
