Cum este amplificată manipularea politică pe TikTok. Specialist: „Votul este emoțional, iar frica este cel mai eficient instrument”

În timpul crizei guvernamentale din primăvara lui 2026, TikTok a devenit una dintre principalele platforme pe care au circulat masiv mesaje politice, iar datele din cel mai recent raport realizat de Expert Forum, Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare și cercetători independenți în informatică indică prezența unor mecanisme de amplificare artificială.

Raportul, care a analizat 23.599 de videoclipuri politice virale publicate între ianuarie și mai 2026, vorbește despre existența unor rețele de amplificare coordonată, conturi inautentice și campanii construite pentru a exploata emoțiile negative și neîncrederea publicului.

În perioada 1 aprilie - 11 mai 2026, videoclipurile monitorizate au generat peste 101 milioane de vizualizări, aproape 830.000 de distribuiri și zeci de mii de comentarii. Potrivit cercetării, peste jumătate dintre comentariile analizate erau identice, iar mai mult de 53% dintre urmăritorii conturilor monitorizate proveneau de la conturi fără activitate.

Expertul în strategii de comunicare Radu Delicote explică pentru „Adevărul” că fenomenul nu mai poate fi privit doar ca propagandă clasică mutată pe internet, ci ca o formă de manipulare adaptată algoritmilor și targetării psihografice.

„În mod evident discutăm de algoritmi. Discutăm de algoritmii TikTok, dar nu numai. Și algoritmii Instagram și Facebook, fiecare dintre cele trei rețele având rețete diferite de amplificare a mesajului. În momentul în care algoritmul identifică un conținut care poate să genereze reacție și emoție, îl amplifică. Nu are capacitatea cognitivă să distingă dacă mesajul este adevărat, manipulator sau fals. Este construit să vândă”, explică acesta.

Potrivit lui Delicote, în perioade electorale sau de tensiune politică, gradul de coordonare al acestor campanii ajunge „la 9 sau 10 pe o scară de la 1 la 10”.

„Votul este emoțional”

Raportul arată că majoritatea mesajelor distribuite masiv în perioada analizată au avut teme anti-UE, anti-guvernamentale și anti-sistem, iar printre principalele ținte s-au aflat președintele Nicușor Dan, fostul premier Ilie Bolojan, USR, Uniunea Europeană, Ucraina și Republica Moldova.

Radu Delicote spune că succesul acestor mesaje vine din modul în care exploatează frica și neîncrederea.

„Votul este emoțional. Nu există nimic rațional în a pune ștampila pe un candidat sau pe altul. Totul este emoțional. Iar cele mai bine vândute emoții sunt cele negative, în principal frica și toate formele derivate din ea: neîncrederea, lipsa de apartenență, sentimentul că cineva îți ia ceva”, afirmă specialistul.

Acesta compară modul în care funcționează manipularea online cu „o bormașină care intră extrem de simplu în perete”, explicând că mesajele construite pe anxietate și conflict reușesc să mobilizeze rapid electoratul.

Una dintre cele mai frecvente narațiuni distribuite pe TikTok a fost ideea că România este exploatată economic de Uniunea Europeană și că resursele țării sunt „furate” sau „cedate” de politicieni pro-europeni, arată și raportul. Autorii cercetării notează că programul european SAFE a fost una dintre principalele ținte ale acestor campanii, fiind prezentat în mod repetat drept un mecanism de control economic și îndatorare.

Cum funcționează noua propagandă online

Radu Delicote susține că propaganda folosește aceleași rețete de ani de zile, dar noutatea constă în felul în care algoritmii personalizează mesajele pentru fiecare categorie de public.

„Nu mai vorbim de propagandă clasică. Rețetele sunt aceleași: ai nevoie de un dușman comun, ai nevoie să amplifici emoții negative și să creezi un factor motivațional. Diferența este nivelul de targetare. Astăzi, algoritmul distinge între tine și prietenul tău, între tine și fratele tău, în funcție de valorile, obiceiurile și vulnerabilitățile fiecăruia. Tu primești un tip de mesaj, el primește altul”, lămurește acesta.

Potrivit documentului, conținutul viral de pe TikTok este preluat și amplificat în emisiuni TV sau podcasturi cu discurs suveranist, după care revine în online prin noi distribuiri și reinterpretări.

„România este foarte vulnerabilă”

Întrebat cât de vulnerabil este publicul român la astfel de campanii, Radu Delicote este de părere că România se află într-o poziție fragilă atât din cauza consumului foarte mare de social media, cât și din cauza nivelului redus de educație.

„Noi suntem o țară care a adoptat TikTok-ul mai repede decât și-a rezolvat multe probleme structurale. Românul are disponibilitatea mai mare să stea pe telefon decât să își depășească nivelul de trai. Iar lipsa educației este cea mai puternică armă folosită în momentul de față”, afirmă acesta.

În opinia sa, mulți utilizatori nu realizează că sunt expuși manipulării și percep mesajele primite drept autentice sau construite în interesul lor.

Raportul mai arată că aproape un sfert dintre conturile analizate aveau caracteristici specifice conturilor automate: nu aveau conținut publicat, nu aveau descrieri și prezentau un raport neobișnuit între urmăritori și conturile urmărite.

Două conturi analizate de specialiști  - „breakingtiktok78” și „live1977” - au acumulat milioane de vizualizări în doar câteva săptămâni, publicând sute sau chiar mii de videoclipuri cu mesaje anti-guvernamentale și pro-AUR.

„TikTok este arena”

Delicote spune că TikTok nu este doar platforma pe care circulă aceste campanii, ci și spațiul în care algoritmii le amplifică.

„TikTok este arena. Algoritmii sunt cei care împing și amplifică mesajele. Așa funcționează toate platformele de social media”, afirmă el.

Totodată, raportul invocă și obligațiile impuse platformelor digitale prin Digital Services Act, regulamentul european care obligă marile platforme să monitorizeze și să reducă riscurile sistemice, inclusiv manipularea coordonată și amplificarea artificială a conținutului politic. Iar autorii susțin că aceste obligații sunt aplicate inconsistent și că reacțiile platformelor apar mai ales în perioade electorale sau după scandaluri publice majore.

„Statul român nu înțelege fenomenul”

Radu Delicote consideră că instituțiile românești nu au instrumentele necesare pentru a combate eficient aceste campanii.

„Statul român este foarte reactiv și foarte lent. Sunt foarte mulți actori care nu înțeleg fenomenul și nu înțeleg mediul online. Avem o legislație aproape inexistentă și complet inadaptată realității în care trăim”, spune acesta.

El amintește inclusiv de campaniile false în care numele unor politicieni erau folosite pentru promovarea unor investiții fictive.

„Au existat campanii în care Marcel Ciolacu sau Sebastian Burduja apăreau promovând investiții false legate de Hidroelectrica. Nu am avut anchete reale și nici responsabili identificați”, mărturisește Delicote.

Raportul Expert Forum cere modificări legislative privind publicitatea politică online, reguli mai clare pentru finanțarea campaniilor digitale și dezvoltarea unui mecanism permanent de monitorizare a manipulării online.

Printre propunerile incluse în document se află și crearea unui STRATCOM românesc - o structură civilă de comunicare strategică, construită în colaborare cu universități, jurnaliști și organizații independente.

„Neîncrederea este cea mai eficientă armă”

Principalele vulnerabilități exploatate în aceste campanii sunt lipsa de încredere în instituții și sentimentul de abandon social.

„Societatea românească nu mai are modele politice reale la care să se raporteze. Încrederea în liderii politici este foarte scăzută. Iar când apare acest vid de încredere, neîncrederea devine o armă extrem de eficientă pentru manipulare”, mai spune Radu Delicote.

Acesta avertizează că efectele nu se limitează la alegeri, ci pot alimenta și forme mai largi de instabilitate socială, tocmai pentru că mizează pe emoții negative, pe conflict și pe sentimentul că individul nu mai aparține unui ansamblu social coerent.

„Există riscul de destabilizare socială, pentru că vorbim despre manipulare prin emoție negativă. Oamenii devin mai predispuși să se poziționeze împotriva normelor sociale și sunt mai ușor de împins într-o direcție sau alta”, subliniază el.