Când devin realitate brățările electronice în România. Condamnații fug din țară, iar un ordin de protecție din trei este încălcat

Fuga primarului din Baia Mare a readus în discuție achiziția brățărilor electronice, care permit monitorizarea în orice moment a persoanelor judecate în procese penale, dar și a celor împotriva cărora au fost emise ordine de protecție.

Fuga din țară a lui Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare, a pus din nou pe tapet discuția despre brățările electronice. Ce nu se știe este că monitorizarea electronică în România este un proiect aflat deja în derulare de anul trecut.

La solicitarea „Adevărul”, șeful IPJ Galați, comisarul șef Cornel Mototolea, a transmis calendarul după care brățările electronice vor fi introduse în sistemul judiciar românesc:

- prima etapă - în perioada 2022-2023 - la nivelul municipiului Bucureşti şi a judeţelor Iaşi, Mureş şi Vrancea;

- a doua etapă - în anul 2024 - la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) şi la nivelul judeţelor Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea;

- a treia etapă - în anul 2025 - la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) şi b) şi la nivelul judeţelor Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea.

Brățările electronice permit monitorizarea agresorilor nu numai de către polițiști, dar și de către victime, pe baza unor dispozitive mobile pe care le primesc la instituirea ordinelor de protecție. Acestea le permit să știe în fiecare moment unde sunt partenerii abuzivi și să se îndepărteze la timp atunci când aceștia vor să intre în contact cu ele sau cu copiii.

Comisarul șef Cornel Mototolea spune că achiziția dispozitivelor electronice de monitorizare va fi făcută de către Inspectoratul General al Poliției Române.

În perioada 2015-2021 au fost emise aproximativ 33.000 de ordine de protecție în România, iar 10.800 au fost încălcate, adică o treime.

În baza unui proiect de lege propus de Guvern și adoptat recent de Senat, ordinele de protecție ar urma să fie valabile pe o perioadă de până la 12 luni, dublând durata acestor documente emise de polițiști și instanțele de judecată.

Câte ordine de protecție a emis Poliția din Galați în 2023

Șeful IPJ Galați, comisarul șef Cornel Mototolea, a mai transmis pentru „Adevărul” că, în perioada 01.01.2023-31.10.2023, au fost puse în executare 336 ordine de protecție emise de instanțele de judecată pe raza județului Galați, din care 167 sunt ordine de protecție provizorii emise de polițiștii gălățeni.

Dacă analizăm pe luni emiterea ordinelor de protecție, se constată o creștere a acestora începând cu luna aprilie, excepție făcând luna octombrie. Astfel, în ianuarie 2023 au fost emise 29 de ordine, în februarie - 28, în martie - 23, în aprilie - 33, în mai - 34, în iunie - 29, în iulie - 35, în august - 45, în septembrie - 46, iar în octombrie - 34.

Mariana Robea, directorul fundației „Familia” și coordonatoarea Centrului de Recuperare pentru Victimele Violenței Domestice din Galați, crede că trebuie impuse niște limite. De pildă, dacă agresorii încalcă de trei ori ordinele de protecție, să fie decăzuți din drepturile părintești.

„Sunt soți sau concubini care au 4, 5 sau chiar 6 ordine de protecție emise pe numele lor, unii chiar și mai multe. Sunt violenți cu partenerele lor, dar și cu copiii. Este clar că ei nu se vor schimba niciodată și atunci trebuie făcut ceva ca să ferim și copiii de violență și abuz psihic și emoțional. Soluția este să fie decăzuți din drepturile părintești la un anumit număr de ordine de protecție încălcate”, consideră Mariana Robea.