Cum se face corect detoxifierea

Eliminarea toxinelor ar trebui să înceapă cu intestinul gros şi să continue cu ficatul şi cu rinichii. Detoxifierea devine o necesitate atunci când, în ciuda un stil de viaţă echilibrat, apar stări de oboseală nejustificate, balonări şi tulburări digestive.

Medicii susţin că multe probleme de sănătate (de exemplu, migrenele, psoriazisul) ar putea fi prevenite prin simpla eliminare a toxinelor din organism la intervale regulate de timp (o dată la două sau la patru luni). „Zilnic, suntem asaltaţi de patru tipuri de toxine: cu origine fizică (radiaţiile, câmpurile electromagnetice), cu origine chimică (medicamentele, cosmeticele), cu origine biologică (alimentele falsificate) şi cu origine psihologică (stresul)", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

În mod natural, organismul ar trebui să elimine aceste toxine prin intermediul colonului (intestinul gros), rinichilor, plămânilor şi al pielii. Însă, din cauza unui stil de viaţă dezechilibrat, aceste organe nu mai reuşesc să-şi ducă la îndeplinire sarcinile. De altfel, există o serie de semne care arată incapacitatea organismului de a elimina singur reziduurile. Printre  ele se numără stările de balonare, constipaţia, digestia dificilă, problemele respiratorii şi cutanate. Prin urmare, detoxifierea organismului trebuie stimulată.

Colonul trebuie curăţat primul

Pentru a realiza corect detoxifierea, se recomandă ca procesul de eliminare a toxinelor să înceapă prin curăţarea colonului. În acest sens, alimentaţia trebuie să constea îndeosebi în cereale, în fructe şi în legume, deoarece conţin fibre alimentare ce stimulează tranzitul intestinal.

O astfel de alimentaţie are şi rolul de a tonifia muşchii intestinali (conţinutul intestinului provoacă atrofierea muşchilor) şi de a reda mucoasei capacitatea de fermentare şi de asimilare a substanţelor nutritive. Aceasta deoarece, în timp, medicamentele, alimentele nesănătoase şi stresul distrug microflora intestinală. Prin urmare, metabolismul se dereglează şi apare disbacterioza (dereglarea echilibrului florei intestinale). Un remediu eficient împotriva disbacteriozei este usturoiul (o sursă esenţială de bacterii „bune"). În acest sens, timp de două săpămâni, se vor administra câte doi câţei de usturoi cu o oră înainte de micul dejun şi cu două ore înainte de cină. Potrivit medicilor, un indiciu al „tratării" disbacteriozei este dispariţia senzaţiei de balonare de după masă.

Fibrele, de ajutor ficatului

Detoxifierea ficatului completează procesul de eliminare a toxinelor din corp. „Toxinele din colon trec prin peretele intestinal şi ajung în sânge. Iar ficatul trebuie să cureţe acest sânge. Însă un exces de toxine în sânge nu face decât să sporească oboseala ficatului şi, astfel, acesta nu mai reuşeşte să facă faţă solicitărilor. Prin urmare, sângele nepurificat ajunge în circulaţia generală", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. De aceea, cel mai bine este ca detoxifierea ficatului să-i urmeze celei de la nivelul colonului.

Cel mai bun aliat al ficatului în procesul de detoxifiere îl reprezintă fibrele alimentare care se găsesc din belşug în fasole albă uscată, prune uscate, pâine integrală şi de secară, alune de pădure, grâu şi germeni de grâu, migdale, nuci, mazăre şi în stafide. Medicii recomandă ca detoxifierea ficatului să coincidă cu posturile, deoarece în timpul curăţării sunt interzise carnea şi laptele.

Prin purificarea rinichilor, în 14 zile

Rinchii reprezintă a trei cale importantă de detoxifiere, deoarece, în 24 de ore, aceştia au capacitatea de a filtra circa 150 de litri de sânge. Pentru curăţarea rinichilor se recomandă minimum doi litri de apă pe zi şi diuretice naturale, precum fructe, legume şi diferite plante (mătase de porumb, urzică, iarba neagră etc.). 

În unele cazuri, doar cu indicaţie medicală

Curăţarea organismului prin cure de detoxifiere se face doar cu recomandare medicală în cazul femeilor gravide, persoanelor cu maladii cronice (de exemplu, diabet zaharat, ulcer gastric, astm etc.) şi al celor cu boli oncologice şi infecţioase (de exemplu, hepatita, tuberculoza).