În Crimeea Rusia reduce la tăcere vocile disidenţilor şi ale minorităţilor ce contestă anexarea peninsulei

La trei ani de la anexarea Peninsulei Crimeea, Rusia face uz de toate mijloacele aflate la dispoziţie, de la forţele de poliţie până la întregul sistem de justiţie, pentru a înăbuşi vocile disidente, informează cei de la France 24.

În Crimeea, fie că este vorba de minoritatea tătară, grup ce s-a opus anexării de către Rusia, de jurnalişti critici la adresa autorităţilor, de activişti pro-ucrainieni sau oricine critică Moscova, riscă  mânia regimului. Asta în timp ce autorităţile încurajează direct glorificarea anexării peninsulei.

În data de 18 martie 2014, după intervenţia militară şi un referendum criticat de comunitatea internaţională, preşedintele Vladimir Putin a semnat decretul de anexare a Peninsulei Crimeea. Şi în interiorul Crimeei au existat voci ce au protestat împotriva acestui act. Minoritatea tătară, ce nu are amintiri plăcute cu fosta Uniune Sovietică suferind deportări masive la ordinul lui Stalin, a reprezentat pricipalul grup critic al anexării de către Moscova. 

În răspuns la aceste proteste, Rusia a scos în afara legii Mejlisul, corpul reprezentativ al tătarilor din Crimeea, pentru motivul că ar fi extremist, şi a determinat o serie de lideri ai săi să aleagă calea exilului. De asemenea, postul de televiziune ATR, aparţinând aceleiaşi minorităţi tătare a fost interzis în Crimeea.

Ilmi Oumerov, unul din liderii minorităţii tătare, în prezent aflat sub acuzaţia de a fi instigat la subminarea integrităţii teritoriale a Rusiei, a declarat pentru France24: „Majoritatea tătarilor nu recunosc actul anexării şi nu consideră Crimeea ca fiind teritoriu rusesc. Acesta este şi motivul pentru care sunt judecat acum. Autorităţile au decis să creeze un climat al fricii prin care nu urmăresc decât să reducă la tăcere minoritatea tătară”. Liderii acestei comunităţi afirmă că zilnic au loc noi procese, sub astfel de acuzaţii inventate, acuzaţii prin care, cu ajutorul propagandei de la Moscova, se încearcă etichetarea ca terorişti islamici a membrilor minorităţii tătare.

Minoritatea tătară nu este singurul grup avut în vedere de către Rusia, zeci de oponenţi ai regimului au momentan procese aflate pe rol. În decembrie 2016, organizaţia non-guvernamentală Amnesty International a publicat un raport ce viza încălcarea sistematică a dreptului la liberă exprimare în Crimeea. „Cazurile documentate îna cest raport demonstrează cruzimea autorităţilor ruse faţă de orice formă de dizidenţă în Crimeea”, a afirmat John Dalhuisen, directorul Amnesty pentru Europa şi Asia.

Răspunsul Moscovei a fost acela că nu face decât să aplice legea. După anexarea peninsulei, legislaţia a fost modificată pentru a include un amendament prin care se pedepsesc actele de „separatism”. Ceea ce înseamnă că orice critică publică adusă anexării poate conduce la o acuzaţie de „instigare la subminarea integrităţii teritoriale a Rusiei”, fapt pedepsibil cu închisoare, între patru şi cinci ani.