Ministrul Apărării din Rep. Moldova: Nu există un pericol iminent la adresa țării

Anatolie Nosatîi a făcut precizarea într-un interviu acordat agenţiei de presă France Presse, subliniind însă că Republica Moldova se confruntă cu un „război hibrid” dus de Moscova pentru a „răsturna puterea” proeuropeană de la Chişinău.

Potrivit Agerpres, în ultimele săptămâni, temeri în acest sens s-au amplificat în această fostă republică sovietică vecină cu Ucraina şi ale cărei ambiţii europene nu sunt agreate deloc de Kremlin. „Nu există la ora actuală un pericol militar iminent împotriva Republicii Moldova, dar există alte tipuri de riscuri care îi afectează securitatea”, a declarat Anatolie Nosatîi, intervievat în biroul său de la Chişinău.

Demnitarul a menţionat „dezinformarea, tensiunile în societate generate de Rusia”, „un ansamblu de provocări” destinate să răspândească haos şi să „schimbe ordinea politică" în republică. Cu o zi în urmă, poliţia anunţase arestarea membrilor unei reţele pe care o suspectează că ar fi orchestrată de Moscova.

Acestora li se reproşează că ar fi vrut să destabilizeze ţara intervenind în cursul manifestaţiilor antiguvernamentale care zguduie de mai multe luni capitala Republicii Moldova. Casa Albă acuzase vineri Moscova că „încearcă să slăbească guvernul Republicii Moldova", având drept obiectiv instalarea unui executiv favorabil cauzei sale.

Rușii neagă

Rusia a dezminţit luna trecută orice plan de lovitură de stat, denunţând afirmaţii „absolut nefondate şi fără probe”. În centrul îngrijorărilor se află regiunea separatistă prorusă Transnistria, unde Rusia dispune de circa 1.500 de soldaţi şi de un important depozit de muniţii.

Ministrul Nosatîi a reiterat apelurile Chişinăului la demilitarizarea regiunii din stânga Nistrului. "Nu am încetat să cerem evacuarea necondiţionată a forţelor ruse care staţionează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova", a spus el.

Kremlinul a criticat recent „isteria antirusească" după declaraţii similare ale premierului Dorin Recean. Transnistria, cu o populaţie rusofonă şi adăpostind întreprinderi din industrii-cheie (energie, oţelărie, ciment), s-a desprins de facto de Republica Moldova în 1992 după un scurt război, precizează AFP.

„Situaţia este stabilă acolo şi sub control", în pofida recentelor afirmaţii ale Moscovei şi ale autorităţilor locale, a asigurat Nosatîi.

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, afirmase săptămâna trecută că un plan de atentat fusese urzit de Ucraina împotriva mai multor responsabili din Transnistria. Kievul a denunţat o „provocare" inspirată de Kremlin, notează AFP. În acest „război hibrid", aspectul economic joacă un rol important, adaugă ministrul apărării moldovean (50 de ani). Chişinăul denunţă de mai multe luni „şantajul energetic al Rusiei", care şi-a redus la jumătate livrările de gaze.

Încălcarea spațiului aerian

Nosatîi a denunţat „încălcarea spaţiului aerian" în mai multe rânduri de rachete care vizau Ucraina, în timp ce Republica Moldova nu dispune de mijloace de apărare antiaeriană moderne.

Având o armată de 6.500 de militari, cu echipamente învechite datând din perioada sovietică, Republica Moldova trebuie să-şi „revizuiască în întregime sistemul de apărare", ceea ce necesită "timp şi finanţare", a subliniat Anatolie Nosatîi.

Acest obiectiv nu este uşor de atins în această ţară cu 2,6 milioane de locuitori, una din cele mai sărace din Europa.

În faţa acestor provocări, Anatolie Nosatîi a salutat sprijinul Uniunii Europene, care a acordat ţării statutul de candidat în iunie 2022 şi i-a virat un important ajutor financiar de la începutul războiului în Ucraina.

„Republica Moldova nu este singură şi nu va fi singură în faţa pericolelor şi ameninţărilor, inclusiv militare", a insistat el, cerând Europei "să rămână unită şi hotărâtă în ajutorul său pentru Ucraina" şi în apărarea "păcii şi securităţii".

Intoxicări pro-ruse

În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Interne de la Chişinău a dezminţit luni că instituţii de forţă din străinătate ar fi fost implicate în acţiuni de asigurare a ordinii publice în cadrul protestelor organizate de Partidul ŞOR în 12 martie, apreciind că această informaţie este răspândită pe canalele Telegram cu scopul de a intoxica opinia publică, potrivit Deschide.md. „MAI dezminte informaţia care circula pe unele canale Telegram, precum că au fost aduse pentru sprijin forţe de ordine din alte state. Este o acţiune de intoxicare a opiniei publice specifică razboiului hibrid", precizează instituţia într-un comunicat.

În acest context, ministerul a recomandat cetăţenilor să se informeze din surse sigure şi canale oficiale.

Anterior, vicepreşedinta Partidului ŞOR, Marina Tauber, a anunţat că la protestele din 12 martie au fost observaţi cetăţeni străini care reţineau "protestatarii paşnici", conform Deschide.md