Ce înseamnă plecarea lui Ştefan Gaţcan din PSRM. Parlamentul R. Moldova a ajuns într-o situaţie inedită
0Deputatul socialist Ştefan Gaţcan a anunţat marţi, 30 iunie, că părăseşte fracţiunea şi aderă la grupul parlamentar Pro Moldova, condus de Andrian Candu. Plecarea acestuia a stârnit imediat reacţii dure din partea socialiştilor. Deputatul Vlad Bătrîncea l-a acuzat pe Ştefan Gaţcan că s-ar fi vândut lui Vlad Plahotniuc şi că este „o prostituată politică”.
Socialiştii i-au cerut lui Ştefan Gaţcan să-şi depună mandatul de parlamentar şi au anunţat că vor face tot posibilul pentru a provoca alegeri parlamentare anticipate, pentru că actualul Parlament nu mai reprezintă voinţa alegătorilor, odată ce deputaţi din PSRM şi PDM au format un nou grup parlamentar, numit Pro Moldova.
Prin aderarea lui Ştefan Gaţcan la Pro Moldova, Parlamentul R. Moldova, compus din 101 de deputaţi, a ajuns într-o situaţie inedită şi poate deveni nefuncţional.
Alianţa PSRM-PDM s-a pomenit cu doar 49 de voturi, fapt ce nu-i permite să adopte legi şi nici să ofere sprijin Guvernului Chicu, fiind necesare 51 de voturi pentru a deţine majoritatea parlamentară. PSRM şi PDM mereu a avut şi votul deputatului independent Alexandru Oleinic. Astfel, putem spune că alianţa de guvernare deţine actualmente 50 de mandate.
Aparent, mingea este pe terenul partidelor de opoziţie, care în noua conjunctură are posibilitatea atât să dea jos Guvernul, cât şi să învestească în funcţie un nou Guvern. Însă lucrurile nu sunt atât de simple cum par la prima vedere. Teoretic, toate fracţiunile de opoziţie - PAS (15 mandate), Platforma DA (11), Partidul Şor (9), Pro Moldova (15) şi deputatul neafilat Octavian Ţîcu au în total 51 de voturi, la limită, dar suficient pentru a învesti în funcţie un nou Guvern şi a forma o nouă majoritate parlamentară. La modul practic, lucrurile stau altfel. Din cauză că deputatul Ilan Şor nu se află în R. Moldova, fiind anunţat în căutare internaţională în dosarul fraudelor bancare, partidele de opoziţie la fel au 50 de mandate. Prin urmare, alianţa PSRM-PDM+Alexandru Oleinic, pe de o parte, şi toate partidele de opoziţie, pe de altă parte, au câte 50 de mandate, adică ambele tabere se află în incapacitate de a adopta legi de sine stătător.
Mai mult ca atât, Igor Dodon a anunţat anterior că nu va accepta să desemneze un alt premier decât pe Ion Chicu şi că va încerca să provoace alegeri parlamentare anticipate. Într-adevăr, potrivit Constituţiei, preşedintele ţării desemnează candidatura la funcţia de premier, după ce se consultă cu fracţiunile parlamentare. Igor Dodon poate desemna un candidat care să nu fie agreat de noua majoritate parlamentară, iar dacă acesta nu este votat de Parlament în urma a două tentative, atunci sunt declanşate alegeri parlamentare anticipate.
De aceea, deputatul Platformei DA Igor Munteanu s-a adresat Curţii Constituţionale pentru ca Înalta Curte să interpreteze articolul 98 din Constituţie şi să spună dacă preşedintele este obligat să desemneze candidatul propus de noua majoritate parlamentară. În plus, deputatul cere Curţii să spună ce se întâmplă dacă şeful statului refuză să desemneze candidatul la funcţia de premier propus de majoritatea parlamentară.
Pe de altă parte, există anumite animozităţi în rândurile opoziţiei, care în acest moment nu este capabilă să ajungă la un numitor comun privind demiterea, ulterior numirea altui Guvern. În încercarea de a mai recupera din imagine, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a anunţat că formaţiunea sa are deja lista noului Cabinet de Miniştri şi că este gata să-şi asume guvernarea, deşi fracţiunea sa este formată doar din 11 deputaţi. Lidera PAS, Maia Sandu, a declarat că este dispusă să-l sprijine pe Andrei Năstase la funcţia de premier, dacă vor fi 51 de voturi în Parlament. Liderul Pro Moldova, Andrian Candu, la fel, a declarat că este gata să sprijine învestirea Guvernului Platformei DA.
Noul Guvern poate fi învestit doar dacă votează şi deputaţii Partidului Şor. Maia Sandu a afirmat că nu va vota un Guvern care să depindă de voturile Partidului Şor, condus de Ilan Şor, condamnat de prima intanţă la şapte ani de închisoare în dosarul furtului miliardului şi care se află în căutare internaţională. Reacţia Maiei Sandu este de înţeles, pentru că asocierea cu Ilan Şor ar putea-o discredita, fapt ce nu-i convine mai ales că au rămas zile numărate până la prezidenţiale.
În cele din urmă, R. Moldova se poate trezi cu o nouă criză politică. De altfel, după plecarea lui Gaţcan din PSRM, Bătrîncea a declarat că Vlad Plahotniuc şi Ilan Şor „încearcă să distorsioneze situaţia politică şi aducă Moldova în haos”.
Potrivit lui, cei doi „nu au altă soluţie decât de a destabiliza situaţia din R. Moldova”, pentru a tărăgăna în aşa fel urmărirea penală în cazul lor.