Bruxellesul ia în calcul o separare între Moldova și Ucraina în parcursul spre aderarea la UE. Viktor Orban ar fi motivul

Uniunea Europeană ar putea decide în această vară să avanseze în negocierile de aderare cu Republica Moldova separat de Ucraina, semnalând o modificare importantă de strategie în politica de extindere a blocului comunitar. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu acordat postului Europa Liberă în timpul unei vizite oficiale la Praga.

Motivul? O poziționare clară a Ungariei, care blochează procesul de integrare al Ucrainei din considerente interne și geopolitice, în timp ce Chișinăul nu se confruntă cu nicio opoziție din partea statelor membre. „Nu pot exclude o decuplare chiar din luna iunie”, a afirmat Kos, explicând că scenariul este deja discutat în cadrul instituțiilor europene.

Deși cele două țări au fost tratate până acum ca un tandem – ambele obținând statutul de candidat în 2022, în contextul invaziei ruse – Bruxellesul pare pregătit să accepte realitatea politică: Ucraina este blocată de veto-ul Budapestei, iar Moldova, descrisă de comisar drept „elevul model” al grupului, nu trebuie trasă înapoi de această situație.

Kos a mers și mai departe, sugerând că Moldova ar putea deveni stat membru UE până în 2029, dacă ritmul reformelor este menținut. „Este un moment istoric pe care autoritățile de la Chișinău îl înțeleg profund. Pentru Moldova, aderarea este un proiect al păcii”, a spus Kos. Este o declarație rar de directă pentru un oficial european și o promisiune ce implică un angajament puternic din partea instituțiilor europene.

Totodată, decuplarea Moldovei de Ucraina ar urma precedentul aplicat deja în cazul Albaniei, care a început negocierile în timp ce Macedonia de Nord a fost lăsată în așteptare, din cauza blocajului diplomatic cu Bulgaria. Istoria recentă arată că extinderea UE rămâne o chestiune nu doar de merite tehnice, ci și de voință politică — și de geopolitică.

Viktor Orban blochează Ucraina

În privința Ucrainei, blocajul este generat de guvernul Viktor Orbán, care a cerut garantarea drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia. Deși Ucraina a făcut eforturi pentru a răspunde acestor cerințe, Kos recunoaște că „pentru Ungaria, nu este niciodată suficient”. Mai mult, Budapesta a organizat chiar un referendum consultativ pentru a sublinia opoziția față de extinderea UE cu Ucraina — un gest rar întâlnit în interiorul Uniunii.

Pe de altă parte, procesul de extindere se află și sub presiunea așteptărilor. „Dacă această Comisie nu va reuși integrarea niciunui stat nou, va fi un eșec”, a spus comisara. Cu Albania și Muntenegru considerate favorite în Balcanii de Vest, și cu Moldova văzută drept un exemplu de angajament, presiunea este clară.

În paralel, Bruxellesul reevaluează și relația cu alte state candidate, cum este cazul Georgiei. După alegeri contestate și o serie de legi controversate adoptate în stil autoritar, Uniunea a suspendat contactele de nivel înalt și a blocat sprijinul financiar. Totuși, Kos a lăsat să se înțeleagă că ușa nu este închisă definitiv, dar reluarea dialogului va fi prudentă și graduală.

Cu un peisaj geopolitic în rapidă schimbare și cu Ungaria jucând rolul de „frână instituțională” în mai multe dosare, Uniunea Europeană este forțată să regândească nu doar cine și când aderă, ci și cum păstrează echilibrul între principii, interese și realitate