„Războiul hibrid” submarin amenință siguranța a un miliard de oameni, avertizează un comandant al NATO

Siguranța a aproape un miliard de oameni din Europa și America de Nord este amenințată de tentativele Rusiei de a ținti vulnerabilitățile extinse ale infrastructurii subacvatice, precum parcuri eoliene, conducte și cabluri de alimentare, a avertizat un comandant NATO, citat de The Guardian.

Viceamiralul Didier Maleterre, șeful adjunct al Comandamentului Maritim Aliat al NATO (Marcom), a avertizat că rețeaua de cabluri și conducte subacvatice de care depind electricitatea și comunicațiile Europei nu a fost concepută să reziste „războiului hibrid” purtat de Moscova și alți adversari ai NATO. 

„Știm că rușii au dezvoltat o mulțime de mijloace de război hibrid subacvatic pentru a perturba economia europeană, prin cabluri, cabluri de internet, conducte. Toată economia noastră submarină este amenințată”, a spus el.

Rușii au dezvoltat inclusiv „submarinele nucleare pentru a opera subacvatic. Deci nu suntem naivi și noi [țările NATO] lucrăm împreună”, a adăugat el.

Comentariile sale vin în contextul a două presupuse acte de sabotaj asupra conductelor de gaz din Marea Baltică în ultimele 18 luni, și anume asupra Nord Stream 1 și 2, în septembrie 2022, respectiv Balticconnector, în octombrie anul trecut. În pofida investigațiilor ample efectuate de mai multe state, acestea sunt încă nerezolvate; totuși, Finlanda anunța în decembrie că „totul indica” o navă chineză care ar fi deteriorat în mod intenționat  Balticconnecto cu ancora sa.

Maleterre, un ofițer de submarine care a spus că  a petrecut „mai mult de 1.000 de zile sub apă”, apreciază că mediul s-a schimbat dramatic de când o mare parte din infrastructura actuală a fost dezvoltată de sectorul privat, lăsând-o extrem de vulnerabilă.

„Ei [companiile responsabile pentru ei] nu știau că un astfel de război hibrid va evolua atât de rapid. Peste 90% din [internet] se află sub apă. Toate conexiunile între SUA, Canada și Europa se transmit subacvatic, astfel că există o mulțime de vulnerabilități”, a subliniat el.

În pofida rolului din ce în ce mai mare al energiei eoliene offshore în scopul de a îndeplini obiectivele climatice, infrastructura are încă „vulnerabilitatea sistemului”, a spus el. Energia eoliană offshore va trebui să atingă pragul de 25% până în 2050 pentru a îndeplini obiectivele UE privind capacitatea de energie eoliană, potrivit asociației industriale WindEurope, în timp ce administrația Biden dorește să implementeze 30.000 de megawați de energie eoliană offshore de-a lungul coastelor SUA până în 2030.

Maleterre a explicat că odată Marcom avea simultan „peste 100 de nave, submarine nucleare și submarine convenționale” care patrulau apele, inclusiv în Arctica, Marea Neagră, Atlantic, Marea Baltică și Marea Mediterană.

„Este o preocupare foarte importantă, deoarece este o problemă de securitate pentru aproape 1 miliard de civili din națiunea NATO. Trebuie să fim protejați și bine aprovizionați de infrastructurile noastre submarine vitale .”

Vulnerabilități ale infrastructurii subacvatice

Dar chiar și cu o prezență semnificativă, țărilor NATO le-a fost imposibil să păzească fiecare piesă a infrastructurii submarine, a spus el, responsabilitatea principală de a-și proteja propria infrastructură revenind națiunilor.

„Știm că există o mulțime de vulnerabilități... Când avem instalații offshore, responsabilitățile principale sunt în mâinile statelor”, a spus el.

„Atenția noastră se îndreaptă în particular asupra rușilor în acest moment, dar este foarte dificil să avem o supraveghere permanentă a fiecărui cablu; nu este posibil. Multe națiuni – Norvegia, Suedia, Danemarca, de asemenea, au dezvoltat drone, senzori, UUV-uri [vehicule subacvatice fără pilot] pentru a putea detecta foarte rapid [ceva] suspect sau ceva care merge prost, a avertizat el.

Din cauza acestor temeri cu privire la securitatea subacvatică NATO  înființează un centru dedicat la cartierul Marcom din Northwood, (Marea Britanie), la periferia de nord-vest a Londrei, alături de centrul de transport maritim al NATO.

Folosind software pe bază de inteligență artificială, Marcom poate detecta și urmări activități suspecte pe mare, cum ar fi navele care își opresc sistemul de identificare automată (AIS) pentru a împiedica urmărirea lor sau care zăbovesc într-o anumită zonă.

Totodată, folosesc sateliți. „Folosim toți senzorii noștri de la fundul mării până în spațiu, în special capacitățile satelitare ale NATO, pentru a putea identifica activitățile suspecte”, a explicat Maleterre.

Capacitatea de a identifica actorii din spatele atacurilor hibride a fost vitală, a spus Maleterre, admițând totuși că ar putea fi o provocare, asemănător cu depistarea autorului unui atac cibernetic. „Dacă rușii folosesc capacități foarte înalte – și nu pot intra în detalii, dar vorbim despre submarine și submarine nucleare – este foarte, foarte greu; foarte greu”, a spus el.

Alăturarea Finlandei la flota NATO anul trecut și, mai recent, a Suediei, care a devenit membră a NATO în martie, este considerată de o mare importantă pentru protecția Mării Baltice și arctice. Experiența Suediei în ambele regiuni „va crește imediat capacitatea NATO de a detecta și descuraja orice agresiune regională.

„Iar când vorbim despre agresiune, ne gândim în mod evident la Rusia”, a adăugat Maleterre, precizând că apartenența Suediei la NATO a adus în special submarine, nave de război miniere, forțe speciale și bărci rapide și puternice.