Protejarea structurii subacvatice, prioritatea forțelor navale occidentale în Marea Baltică: „Apele internaționale nu mai sunt sigure”

Marile puteri navale occidentale se mobilizează pentru a proteja infrastructura submarină considerată vulnerabilă, după deteriorarea unei conducte de gaz din Marea Baltică.

Nave ale mai multor țări încearcă să prevină noi atacuri la conductele cu gaz FOTO navylive.dod

Potrivit Politico, trupele finlandeze și britanice care desfășoară un exercițiu naval de rutină vor avea curând o nouă prioritate: protejarea infrastructurii subacvatice.

Conducta Balticconnector, care transportă gaz între Estonia și Finlanda a fost spartă în octombrie cel mai probabil de ancora unei nave chineze în drum spre Rusia.

Nu se știe încă dacă deteriorarea conductei a fost intenționată, dar până în decembrie, planificatorii militari occidentali au decis că nu intenționează să aștepte un răspuns înainte de a reacționa.

Zece țări cunoscute colectiv sub numele de Forța Expediționară Comună (JEF) - Regatul Unit, cele cinci țări nordice, cele trei state baltice și Țările de Jos - au anunțat că vor desfășura o serie de nave, inclusiv Mounts Bay, "ca o contribuție militară la protejarea infrastructurii subacvatice critice."

Este cel mai recent semn al modului în care națiunile occidentale își întăresc apărarea împotriva războiului hibrid sau a războiului în zona gri, în timp ce conflictul din Ucraina continuă. Asemenea acțiuni din zona gri nu constituie o declarație formală de război, dar pot include sabotarea infrastructurii, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, arată Politico.

Căpitanul planificator naval finlandez, Mikko Laakkonen, a declarat că națiunile cu mentalitate similară ar trebui să-și unească resursele pentru a descuraja adversarii să perturbe mii de kilometri de conducte de gaze și cablurile de comunicații care străbat Marea Baltică. "Trebuie să lucrăm împreună", a spus Laakkonen, pe puntea navei Mounts Bay. "Acesta nu este un exercițiu al unei singure națiuni."

Incidentul Balticconnector a fost cel mai recent într-o serie de deteriorare de conducte subacvatice și cabluri, cel mai notabil fiind atacul asupra conductei Nord Stream. Nici autoritățile finlandeze, nici cele estoniene care investighează încălcarea Balticconnector nu au prezentat dovezi pentru a arăta că nava suspectă - Newnew Polar Bear - era implicată într-un atac hibrid în numele Chinei sau Rusiei. (Guvernele ambelor țări neagă implicarea.) Cu toate acestea, experții au afirmat că este important să se reacționeze, din cauză că incidentul a expus o vulnerabilitate.

"Cineva ar putea încerca să distrugă această infrastructură în multe feluri, iar acest lucru ar putea include aceste tehnici: o navă comercială și ancora sa", a declarat Jukka Savolainen, specialist la Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride din Helsinki.

În timp ce o serie de țări, inclusiv Finlanda și Germania, și-au diversificat sursele de gaze în ultimul an, apărarea acestei aprovizionări rămâne crucială pentru securitatea energetică a Europei. Aproximativ jumătate dintre locuințele germane sunt încălzite cu gaz.

"Europa nu își poate permite daune sau acte de sabotaj [asupra] infrastructurii de conducte, pentru că, dacă acest lucru se întâmplă la interconectori importanți... ar fi un eveniment major care ar putea crea probleme semnificative pentru Europa", a spus Simone Tagliapietra, cercetător principal al organizației Bruegel din Bruxelles.

Incidentul Balticconnector

La aproximativ 2 dimineața, pe 8 octombrie, operatorii Balticconnector, Gasgrid Finland și Elering din Estonia, au observat o scădere bruscă a presiunii în secțiunea offshore de 77 de kilometri a conductei, care se întinde între Paldiski, pe coasta nordică a Estoniei și Inkoo în sudul Finlandei. Operatorii au încercat să închidă supapele pentru a opri fluxul de gaz în Marea Baltică, pe măsură ce companiile de telecomunicații suedeze și estoniene au înregistrat deteriorări ale cablurilor subacvatice, presupus a fi provocate și de Newnew Polar Bear.

În zilele următoare, pe măsură ce poliția finlandeză și cea estoniană au început investigațiile, liderii militari și politici din Finlanda și țările învecinate au sugerat ideea unui atac intenționat. "Menționăm adesea războiul hibrid și problemele zonei gri, și putem spune că acest lucru - pentru a pune o etichetă - este probabil ceea ce s-a întâmplat", a spus șefa marinei suedeze, Ewa Skoog Haslum.

În săptămânile care au urmat, oficialii finlandezi și estonieni au declarat că doresc să aștepte finalizarea anchetelor poliției înainte de a arăta cine ar putea fi responsabil. Cu toate acestea, ministrul finlandez al Afacerilor Europene, Anders Adlercreutz, a declarat recent pentru Politico că "totul indică" distrugerea Balticconnector ca fiind "intenționată".

Pe 20 octombrie, anchetatorul de poliție finlandez, Risto Lohi, a spus că ancora găsită în apropierea Balticconnector aparținea navei Newnew Polar Bear. Echipajul navei nu a răspuns la încercările autorităților finlandeze și estoniene de contact înainte de a părăsi Marea Baltică și de a se îndrepta spre China prin apele din nordul Rusiei.

"Practic, căpitanul nu a ridicat telefonul", a spus ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, într-un interviu la sfârșitul lui noiembrie. Deoarece nava se deplasa prin ape internaționale - unde navele au drepturi extinse de a naviga liber - nu mai era nimic de făcut pentru a intercepta nava, a spus Pevkur.

Autoritățile finlandeze și estoniene au declarat că cooperează cu omologii chinezi în încercarea de a urca la bordul navei, care a acostat în portul chinez Tianjin în decembrie, și de a interoga echipajul.

Între timp, pe măsură ce inginerii încep repararea Balticconnector, pare să nu fie nimic care să împiedice o ancora pierdută să străpungă din nou conducta.

"Există o conștientizare a faptului că ancorele pot fi o posibilă amenințare", a spus Adlercreutz din Finlanda. Pevkur din Estonia a sugerat o posibilă revizuire a riscurilor pentru infrastructura comercială în căile maritime internaționale, și că, în timp, conductele și cablurile ar putea fi consolidate cu protecție fizică suplimentară - cum ar fi beton suplimentar - în timp ce se intensifică supravegherea.

"Vedem că nu ne aflăm în aceeași situație ca acum 10 ani, când apele internaționale erau un loc sigur", a spus el.

Se încearcă crearea unui factor de descurajare

NATO a stabilit deja o entitate numită Celula de Coordonare a Infrastructurii Critice Subacvatice, condusă de generalul locotenent german Hans-Werner Wiermann. Celula, înființată în urma atacului asupra conductei Nord Stream, își propune să conecteze diferiții actori implicați în protejarea infrastructurii subacvatice - inclusiv companii private, guverne naționale și NATO însăși - și să ajute la identificarea amenințărilor.

Unul dintre obiectivele inițiativei, a spus Wiermann, este de a identifica amenințări și comportamente suspecte în jurul infrastructurii critice în timp real.

"Strategiile hibride depind de intenția de a utiliza medii ambigue pentru a face mult rău societăților noastre, și din cauza ambiguității mediului, există o șansă mare să scapi cu asta", a spus Wiermann.

Dar dacă datele și tehnologia de ultimă oră pot fi folosite pentru a identifica rapid atacatorii, acest lucru trimite un "semnal puternic de descurajare", a spus el.

Aceste metode nu sunt infailibile. În cazul navei Newnew Polar Bear, Wiermann a spus că aceasta nu a stârnit suspiciuni pentru că părea să aibă un comportament normal. Nava se deplasa cu viteză maximă deasupra cablurilor și conductelor, așa cum ar fi de așteptat de la o navă, a spus el. Dar chiar și atunci când nava nu este sub supraveghere, daunele la infrastructură pot fi observate rapid.

Wiermann a spus că senzorii mai eficienți devin disponibili; de exemplu, utilizarea cablurilor cu fibră optică ce pot detecta obiecte aruncate aproape de infrastructură ar fi un factor de schimbare de joc.

"Probabilitatea de a identifica un vinovat va crește datorită dezvoltărilor tehnologice", a adăugat el.

Wiermann a mai spus că NATO și aliații săi încearcă să identifice zonele în special vulnerabile, cum ar fi o concentrație de cabluri sau infrastructură critică. Dar hărțile existente care detaliază cablurile și conductele subacvatice pot deveni rapid depășite, dat fiind că "din ce în ce mai multe națiuni investesc în tranziția la energia verde", a spus el.

Creșterea eforturilor navale ale JEF anunțată la sfârșitul lui noiembrie face, de asemenea, parte dintr-un efort de creștere a descurajării atacurilor.

Pentru nava Mounts Bay, unele învățăminte din misiunea de antrenament Freezing Winds 23 par să fie puse în aplicare aproape imediat.

Mounts Bay - alături de fregatele britanice HMS Richmond și HMS Somerset, printre altele – fac parte din desfășurarea de forțe din Marea Baltică a JEF.

Ofițerul de planificare finlandez Laakkonen a spus că marina țării sale este, de asemenea, pregătită să facă față provocărilor viitoare.

"Așa cum au decis și finanțat decidenții politici, suntem pregătiți să luăm măsurile necesare", a spus el.