Contrarevoluţia zguduie Egiptul. Negocierile pentru postul de premier continuă
0Vineri seară, la două zile de la înlăturarea de la putere a primului preşedinte egiptean ales în mod democratic, Mohamed Morsi, simpatizanţii şi opozanţii fostului conducător s-au luat la bătaie pe străzile Egiptului, violenţele soldându-se cu cel puţin 36 de morţi şi aproximativ 1.000 de răniţi.
Cele mai importante confruntări au avut loc în Alexandria, unde 12 persoane au murit, şi în Cairo, unde alte opt şi-au pierdut viaţa, potrivit Ministerului egiptean al Sănătăţii.
Susţinătorii fostului preşedinte Morsi, aflat momentan în detenţie, au mărşăluit, vineri după-amiază, spre Piaţa Tahrir din Cairo, zona în care sunt concentraţi opozanţii preşedintelui înlăturat de la putere. Luptele dintre cele două tabere au început numaidecât, şi doar tancurile armatei au reuşit să separe cele două grupuri de manifestanţi. La câţiva kilometri depărtare, patru manifestanţi pro-Morsi au fost ucişi în timpul unui schimb de focuri cu forţele de ordine în faţa sediului Gărzii Republicane, în apropiere de palatul prezidenţial.
Şi de partea forţelor de ordine s-au înregistrat decese. Cinci poliţişti au fost ucişi de persoane înarmate în Sinai (nord-est), la scurt timp după ce un militar a fost ucis în apropierea frontierei cu Fâşia Gaza şi cu Israel.
Premierul „atomic“
Luptele nu se dau doar în stradă în Egipt, ci şi la nivelul conducerii provizorii. Sâmbătă, opoziţia şi agenţia oficială de presă dădeau ca sigură nominalizarea lui Mohamed ElBaradei, fost director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică şi reprezentant al opoziţiei, în funcţia de premier, însă preşedinţia egipteană a transmis că încă nu s-a luat o decizie în acest sens. Totuşi, consilierul preşedintelui interimar a declarat că ElBaradei este „cea mai logică alegere“. Într-un interviu acordat săptămânalului „Der Spiegel“, ElBaradei, laureat al premiului Nobel pentru Pace, a apreciat că Fraţii Musulmani ar trebui integraţi în „procesele de democratizare“ ale Egiptului şi a cerut ca fostul preşedinte Morsi să fie tratat cu demnitate. ElBaradei a afirmat că speră în organizarea unor noi alegeri “într-un an sau mai târziu“ şi s-a declarat dispus să accepte o nouă victorie a Fraţilor Musulmani dacă aceştia respectă principiile democraţiei.
Citeşte mai multe despre criza din Egipt:
Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Criza politică din Egipt abia începe
Armata a răsturnat regimul islamist şi a preluat puterea până la alegerile prezidenţiale anticipate. Criza politică este însă departe de final.
Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara
Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.
Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi, relatează AFP.
Morsi şi întreaga echipă prezidenţială sunt reţinuţi într-o clădire a armatei
Preşedintele egiptean Mohamed Morsi era deţinut în noaptea de miercuri spre joi, împreună cu echipa sa, într-o clădire a armatei.
Bashar al-Assad: Criza din Egipt, sfârşitul „islamismului politic“
Preşedintele sirian Bashar al-Assad consideră că revolta poporului egiptean, îndreptată asupra lui Mohamed Morsi, marchează sfârşitul „islamismului politic“.
Nancy Okail a fost nevoită să fugă din ţara sa natală pentru a scăpa de o sentinţă de cinci ani de închisoare. Se îndreaptă acum Egiptul către o nouă perioadă de instabilitate?