Tătarii din Crimeea acuză Rusia că a ales politica de reprimare la adresa lor

Tătarii din Crimeea au acuzat joi Rusia că a ales politica de "reprimare" la adresa lor după alipirea, în martie, a acestei peninsule ucrainene, relatează AFP, citată de Mediafax.

Dacă iniţial Rusia a încercat să coopereze cu tătarii, minoritatea musulmană care reprezintă 12% din populaţia Crimeei, "astăzi, Kremlinul a ales un scenariu de reprimare", a declarat liderul istoric al tătarilor şi fostul disident Mustafa Djemilev în cursul unei conferinţe de presă, la Kiev.

Djemilev şi un alt lider tătar, Refat Ciubarov, sunt vizaţi de interdicţii de intrare în Rusia, inclusiv în Crimeea, pentru următorii cinci ani.

Refat Ciubarov a acuzat FSB, serviciile ruseşti de securitate, că exercită presiuni asupra opozanţilor din Crimeea.

"Practic, orice persoane care adoptă o anumită poziţie trebuie să aibă o întrevedere cu FSB", a afirmat el.

După trei săptămâni de ocupaţie, Moscova a anexat în martie peninsula Crimeea în urma unui referendum considerat drept ilegal de către Kiev şi comunitatea internaţională.

Cei aproximativ 300.000 de tătari din Crimeea au boicotat pe larg referendumul şi spun că se confruntă cu dificultăţi după anexarea peninsulei la Rusia.

Într-un raport publicat în mai, ONU a denunţat "hărţuirea" şi "persecuţiile" la adresa tătarilor din Crimeea, în mare parte ostili alipirii la Rusia.

Această comunitatea turcofonă a fost acuzată de colaborare cu Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi deportată în Asia Centrală, unde aproape jumătate din membrii săi au murit de foame şi din cauza problemelor de sănătate.

Tătarii au început să se întoarcă în Crimeea în perioada lui Mihail Gorbaciov şi au devenit cetăţeni ucraineni după obţinerea independenţei Ucrainei, în 1991.