Şase nave de război NATO au intrat în Marea Neagră

Crucişătorul american USS Vicksburg şi alte cinci nave NATO au intrat joi în Marea Neagră, unde vor desfăşura exerciţii cu nave care aparţin forţelor marine române, bulgare şi turce.

„NATO trimite în mod regulat nave în Marea Neagră pentru exerciţii. Această desfăşurare programată, având în vedere agresivitatea continuă a Rusiei, poartă un mesaj suplimentar de natură să-i liniştească pe aliaţii din regiune”, a declarat un oficial al NATO, citat de agenţia de ştiri Reuters. 

Flotila multinaţională este comandată de contraamiralul american Brad Williamson. Crucişătorul USS Vicksburg este purtător de rachete. 

Tot astăzi, Rusia a anunţat că va demara exerciţii militare în zonele de frontieră în care are dispute teritoriale, printre care Caucazul de Sud şi de Nord, Abhazia, Oseţia de Sud, Armenia şi Crimeea. În total, 2.000 de soldaţi ruşi vor participa la aceste manevre. 

Recent, trimisul Moscovei la NATO s-a arătat îngrijorat de planurile NATO de a-şi consolida capacităţile militare pe flancul estic, în special în ceea ce priveşte planurile privind România şi Polonia. „Nu am primit un răspuns la propunerile noastre de a dezvolta în comun definiţia termenului 'forţe de luptă semnificative la timpul potrivit. În aceste condiţii, vom evalua independent dezvoltarea capacităţii militare a NATO în Est, cât de amplă va fi aceasta şi dacă afectează securitatea noastră naţională”, a declarat Aleksandr Gruşko, citat de agenţia rusă de ştiri Sputnik. 

„Nu avem nicio îndoială că amplasarea de baze antirachetă în Polonia şi România poate afecta serios securitatea militară şi că nu este îndreptată spre crearea unei Europe stabile, paşnice şi unite”, a adăugat oficialul rus. 

„Înregistrăm o rotaţie continuă a forţelor americane şi aliate în regiunea baltică şi în Polonia, precum şi expansiunea patrulelor aeriene asupra ţărilor baltice, consolidarea structurilor de comandă şi control în Europa Centrală şi de Est, crearea infrastructurii antirachetă”, a declarat Gruşko într-un interviu acordat RIA Novosti. 

„Infrastructura militară din ţările din Europa Centrală şi de Est este modernizată serios, incluzând prelungirea pistelor, construirea unor facilităţi adiţionale de stocare şi alte activităţi”, a mai spus trimisul rus la NATO. 

„În consecinţă, se creează o nouă configuraţie a capacităţilor şi a forţelor militare, iar noi trebuie să luăm în considerare acest lucru în propria noastră strategie militară”, a mai spus Gruşko. 

Actul fondator prin care Rusia şi-a stabilit relaţiile cu NATO „rămâne unul dintre acordurile fundamentale care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi sporită numai prin cooperare”, a spus Gruşko, adăugând că acesta „conţine principiile fondatoare ale relaţiilor NATO-Rusia, inclusiv principiul că securitatea în comunitatea euroatlantică este indivizibilă”. 

„Documentul conţine importante principii conform cărora Alianţa nu îşi va menţine securitatea prin desfăşurarea adiţională permanentă de forţe de luptă semnificative. De asemenea, conţine prezumţia că NATO nu are planuri de a desfăşura arme nucleare în noi state membre. În final, menţionează că Rusia şi NATO nu se consideră duşmane şi nu intenţionează să-şi submineze securitatea una alteia”, a mai spus trimisul Rusiei la NATO. 

La începutul lunii februarie, NATO a prezentat un plan pentru a spori capacitatea militară a membrilor NATO din Europa de Est, ca răspuns la criza din Ucraina. Acesta va fi cel mai amplu program de întărire a capacităţii colective de apărare a blocului de la încheierea Războiului Rece.

Una dintre principalele măsuri anunţate a fost înfiinţarea unui comandament pentru răspuns rapid în caz de agresiune, care va număra până la 5.000 de soldaţi. 

NATO se confruntă cu „schimbări fundamentale” ale mediului securităţii, a subliniat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei. „Facem asta ca răspuns la acţiunile agresive pe care le-am văzut din partea Rusiei, care violează legislaţia internaţională”, a adăugat acesta joi dimineaţă, înainte ca reuniunea de la Bruxelles să înceapă. 

Oficialii NATO au prezentat totodată şi planuri de înfiinţare a mici centre de comandă în Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România şi Bulgaria.