Spune-mi cum te stresezi ca să-ţi spun ce rişti!

Stresul este cel mai comun lucru care ni se întâmplă zi de zi. Ritmul vieţii moderne şi solicitările zilnice ne afectează pe toţi. Însă nu este întotdeauna nociv. Există tipuri se stres „bun“, care ne ajută să facem faţă situaţiilor ieşite din comun, şi tipul „rău“ sau cronic, care ne menţine într-o stare agitată pe termen lung şi care ne influenţează în mod negativ viaţa.

Stresul este răspunsul organismului la anumite situaţii, iar manifestările lui diferă de la persoană la persoană. Un lucru stresant pentru cineva, cum ar fi vorbitul în public, nu reprezintă nimic rău pentru altcineva. Mai mult, nu toate tipurile de stres sunt rele. 

Stresul ne poate afecta sănătatea fizică şi mentală, ajungând să ne influenţeze comportamentul. Dar şi corpul se poate modifica atunci când este afectat de stres. Se eliberează chimicale şi hormoni în organism care sunt făcuţi să ajute corpul să facă faţă diverselor provocări. Bătăile inimii se intensifică, creierul funcţionează mai rapid şi ne simţim cuprinşi de energie. Aceste răspunsuri organice sunt naturale, primare chiar, şi ele îi fereau pe strămoşii noştri de prădători. 

Supraîncărcarea cu stres poate avea, totuşi, efecte negative. Nu putem elimina stresul din viaţa noastră, însă putem învăţa să-l evităm sau să ne descurcăm cu el, notează „Yahoo Health“.

Este stresul ceva rău?

Nu toate tipurile de stres sunt negative. De fapt, stresul poate fi benefic pentru sănătate deoarece ne ajută să evităm accidentele, ne dă forţa să depăşim diverse încercări ale vieţii sau ne păstrează mintea limpede în situaţii haotice. Însă stresul este o stare menită să fie temporară.

Odată ce am depăşit momentul dificil, corpul ar trebui să revină la starea sa naturală: bătăile inimii şi respiraţia să revină la normal, iar muşchii să se relaxeze. Însă în circumstanţele stresului cronic, cu care ne confruntăm atât de mulţi dintre noi ca urmare a ritmului vieţii moderne, putem ajunge la supraîncărcarea organismului, la bătăi rapide ale inimii şi la îngustarea vaselor de sânge. În timp, suprasolicitarea psihică poate afecta pe termen lung corpul, acesta fiind, de fapt, efectul negativ al stresului.

Tipuri de stres

Stresul acut este reacţia imediată a organismului în faţa unei noi provocări, a unui eveniment neprevăzut sau chiar în faţa unei cereri neaşteptate din partea şefului. Evitarea unui accident de circulaţie, cearta cu un membru al familiei sau o greşeală de la serviciu determină un răspuns imediat din partea organismului. Stresul acut nu este cauzat întotdeauna de factori negativi. Poate fi, de exemplu, reacţia corpului la sporturile extreme sau la o glumă între prieteni. Episoadele izolate de stres acut nu ar trebui să aibă efecte prelungite asupra sănătăţii. De fapt, pot fi benefice pentru organism, deoarece oferă corpului şi creierului exerciţiu în dezvoltarea celui mai bun răspuns în faţa unor situaţii viitoare.

Dar, pentru o persoană a cărei viaţă este pusă în pericol, stresul acut sever poate cauza tulburări psihice, cum ar fi stresul posttraumatic.

Dacă reuşim să depăşim stresul acut şi începe să crească în intensitate sau persistă, devine stres cronic. Acesta influenţează pe termen lung sănătatea, contribuind la riscul apariţiei unor boli ca depresia, anxietatea, dar şi afecţiunile cardiovasculare sau tulburările ficatului.

Cum „vindecăm“ stresul

Scopul nu este să scăpăm complet de stres, lucru oricum imposibil. Ţinta noastră este să identificăm factorii de stres şi să descoperim moduri de a depăşi stresul negativ, de a nu ne lăsa afectaţi de situaţii care conduc la stresul cronic, conchide „Yahoo Health“.