Ai deseori un lapsus? Patru cauze mai puţin cunoscute ale scăpărilor de memorie

Nu-ţi aminteşti cum se numea filmul văzut cu o seară în urmă? Nu mai ştii unde ţi-ai parcat maşina? Uiţi frecvent diverse lucruri? Nu-ţi face griji. Nu înseamnă automat că suferi de boala Alzheimer. Dar micile scăpări de memorie pot semnala alte boli care merită a fi tratate cu atenţie.

Uitarea, un semn al depresiei

Persoanele depresive au o memorie care funcţionează mai puţin bine comparativ cu cei care nu au această problemă. Tulburările de memorie afectează pacienţii depresivi în proporţie de 70%. Un studiu publicat în 2013 în revista medicală Behavioral Brain Research a pus în evidenţă o atrofie a hipocampului în cazul depresivilor. Or, hipocampul este regiunea creierului responsabilă cu memoria şi starea de spirit. Comportamentul depresiv ocupă un loc atât de extins în creier, încât blochează alte activităţi cerebrale, inclusiv memoria la nivelul hipocampului.

Alte simptome care trebuie luate în considerare: oboseala, tulburările de somn, pierderea poftei de mâncare, iritabilitatea.

Recomandare. Dacă simţi că îţi pierzi interesul pentru activităţi care alteori îţi plăceau, iar pierderile de memorie sunt din ce în ce mai frecvente, atunci ar fi bine să consulţi un psiholog sau un psihiatru.

 Apneea în somn, asociată cu tulburări de memorie şi declin cognitiv

Un somn de calitate este esenţial pentru a avea o memorie bună. A dormi bine permite creierului să înregistreze informaţiile şi să le stocheze în memorie. Numeroase studii au demonstrat că o noapte bună de somn este un excelent mijloc de îmbunătăţirea a memoriei şi a capacităţii de învăţare. Somnul neodihnitor cauzat de apnee, sindromul manifestat prin întreruperi ale respiraţiei în timpul somnului nocturn, afectează funcţionarea creierului. Potrivit unui studiu al Universităţii din New York, publicat în revista Neurology din aprilie 2015, pacienţii care suferă de apnee în somn au tulburări de memorie şi un declin cognitiv care apare cu 10 ani mai devreme decât în mod normal. Mai exact, tulburările apar la 77 ani faţă de 90 de ani de obicei.

Alte simptome care trebuie luate în considerare: sforăit, oboseală la trezire, dureri de cap, somnolenţă diurnă.

Recomandare. Adresaţi-vă unui medic specialist în somnologie din cadrul laboratoarelor care înregistrează calitatea somnului.

Hipotiroidia încetineşte memoria

„Glanda leneşă” sau hipotiroidia poate fi însoţită de tulburări de memorie. Când tiroida secretă o cantitate redusă de hormoni, întreg sistemul psihomotor funcţionează cu încetinitorul, inclusiv memoria. Tulburările de memorie decurg din oboseala fizică şi psihică cauzată de dereglările hormonale.

Alte simptome care trebuie luate în considerare: lipsa tonusului, încetinirea ritmului cardiac, piele uscată, tulburări de tranzit (constipaţie, balonare).

Recomandare. Medicul îţi va efectua o serie de analize de sânge pentru a determina TSH-ul, hormonul care stimulează tiroida. În mod normal, nivelul TSH-ului trebuie să fie cuprins între 0,3 şi 5 µU/mL de sânge. Hipotiroidia se manifestă când nivelul TSH-ului depăşeşte 10 µU/mL. Dacă medicul depistează această tulburare, îţi va recomanda analize suplimentare şi apoi tratamentul adecvat.

Legătura dintre boala celiacă şi lapsusuri

Boala celiacă este o tulburare cronică manifestată prin imposibilitatea de a digera glutenul, o proteină care se găseşte în cereale precum grâul, orzul, ovăzul. Boala celiacă este mai frecventă decât se crede, dar rămâne mult timp nediagnosticată pentru că îmbracă o mulţime de forme şi manifestări. Printre acestea se află şi uitarea, însă până acum cercetătorii nu au reuşit să explice de ce persoanele cu celiachie au tulburări de memorie. Unii avansează însă ideea că inflamaţia cronică a intestinului, considerat al doilea creier, poate avea legătură directă cu funcţiile cerebrale.

Alte simptome care trebuie luate în considerare: tulburări cronice de tranzit intestinal (diaree, constipaţie, balonare), scădere în greutate, oboseală, crampe musculare.

Recomandare. Explicaţi-i medicului simptomele pe care le aveţi şi solicitaţi efectuarea unei analize de sânge pentru depistarea anticorpilor produşi de intoleranţa la gluten. În funcţie de rezultat, medicul va decide ce este de făcut în continuare.