Evazioniștii, cu banii luați, dar fără închisoare. Expert: „Este important ca organele de urmărire penală, instanțele, să nu fie blocate în cazuri mici”
0Un proiect de lege care le permite evazioniștilor să scape de închisoare dacă plătesc prejudiciul a trecut la foc automat de ambele Camere ale Parlamentului.
Subiectul, discutat și în perioada 2018-2020, fără șanse de izbândă la acel moment în Parlament, a fost trecut acum în numai două zile cu votul majorității parlamentare formate din PSD, PNL, UDMR și minorități. Din Opoziție, USR și Forța Dreptei au anunțat că vor ataca legea la CCR.
Proiectul de lege a fost inițiat de premierul Marcel Ciolacu și de șeful PNL, Nicolae Ciucă, având scopul de recuperare a „prejudiciilor cauzate bugetului general consolidat al statului prin faptele de evaziune fiscală și atragerea răspunderii persoanelor vinovate”, care ar trebui „să fie proporțională în raport de o serie de factori precum cuantumul prejudiciului, recunoașterea vinovăției și momentul recunoașterii acesteia, precum și antecedentele penale”, mai indică motivarea proiectului.
Ce prevede legea
Potrivit legii, persoanele care comit fapte de evaziune fiscală, cu un prejudiciu care nu depăsește un milion de euro, pot scăpa de pedeapsa cu închisoarea, în anumite condiții, dacă restituie în termenele prevăzute prejudiciul plus alte penalități, în funcție de perioada necesară restituirii. De asemenea, dacă cei care comit fapte de evaziune fiscală recunosc infracțiunile comise înainte ca organele de urmărire penală să fie sesizate, vor avea sancțiunile reduse la jumătate.
Scutirea de la pedeapsa cu închisoarea nu se va aplica însă în cazul celor care au comis evaziune fiscală de mai multe ori într-un interval de cinci ani.
Alte prevederi din lege sunt ca faptele de evaziune care depăşesc 10 milioane de lei să intre în atenția Direcției Naționale Anticorupție, putând fi pedepsite cu închisoarea până la 5 ani.
Totodată, inițiativa prevede și pedepse între 7 și 15 ani în cazul prezentării unor declarații corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite legate de rambursările de TVA. Avocatul Cristian Ene a explicat pentru „Adevărul” că poate fi vorba despre cazul prezentării de mai multe ori a unor declarații pentru restituirea de TVA în mod fraudulos. „Este corectă, o depui și o depui de mai multe ori și ceri de mai multe ori, ar putea fi ipoteza aceasta”, a explicat avocatul.
Efectele inițiativei
„Eu văd cu ochi buni modificarea. Cred că trebuie să ne concentrăm mai mult pe bani și mai puțin pe ani. Pe mine ca și contribuabil mă interesează ca în momentul în care îmi aduce cineva un prejudiciu bugetului să îl acopere, nu să îmi creeze un alt prejudiciu, plătindu-i statul în închisoare”, a explicat analistul economic Cristian Biriș, pentru „Adevărul“.
Totodată, expertul susține că dacă legea va fi promulgată sunt șanse ca organele de cercetare să se elibereze de dosare în care sunt vizate sume mici. „Pragul de un milion, deși pentru cea mai mare parte dintre noi poate părea mare, este unul derizoriu, ținând cont numai de cele 9 miliarde de euro în minus la TVA în 2021, conform studiului Comisiei. Din punctul meu de vedere este important ca organele de urmărire penală, instanțele, să nu fie blocate în cazuri mici, ci să se concentreze de lucrurile mari. Mai aduce niște mărunțiș la buget și mai eliberează pe partea de organe de urmărire penală și instanțe, de presiunea mulțimii dosarelor pe sume mici. Asta poate fi importantă, dar bani la buget nu va aduce foarte mulți”, a mai explicat analistul.
„Nu cu asta se încurajează evaziunea. Aici este vorba de plată plus majorări. Mulți care fac evaziune mare o fac cu gândul că le rămân banii și că ies din închisoare peste 3-4 ani și își cheltuiesc milioanele sau zecile de milioane. Asta este, de fapt, marea problemă a României”, a mai afirmat analistul.
Având în vedere că Opoziția deja a anunțat contestarea legii la CCR, inițiativa va ajunge la președinte abia după ce Curtea va da o decizie privind constituționalitatea ei. Ulterior, dacă se respinge sesizarea, proiectul ajunge la Klaus Iohannis. În cazul admiterii sesizării, proiectul revine în Parlament pentru modificări în acord cu cerințele Curții Constituţionale.