Gheorghe Piperea spune că suntem aproape de faliment și cere înghețarea ajutorului pentru Ucraina
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea susține că România ar trebui să înghețe ajutorul acordat Ucrainei până când deficitul bugetar va coborî sub pragul de 3% și să prioritizeze finanțarea propriei apărări. Invitat al „Interviurilor Adevărul”, acesta a cerut și desecretizarea sumelor cheltuite de România pentru sprijinirea Kievului.

Piperea a afirmat că prelungirea războiului are efecte economice importante asupra Europei și că situația de securitate din regiunea Mării Negre reprezintă o problemă tot mai serioasă pentru România.
„Toate aceste fonduri către Ucraina trebuie să fie înghețate”
Europarlamentarul a susținut că finanțările acordate Ucrainei ar trebui suspendate până când România își reduce deficitul bugetar sub 3%.
„Măsura pe care au anunțat-o parlamentarii AUR este susținută și de mine până la momentul în care deficitul bugetar al României nu va scădea sub 3% (...) toate aceste fonduri trebuie să fie înghețate. Toate aceste fonduri către Ucraina trebuie să fie înghețate”, a declarat Gheorghe Piperea.
Acesta a extins propunerea și asupra altor finanțări acordate unor state din afara Uniunii Europene. Întrebat dacă se referă inclusiv la Republica Moldova, Piperea a răspuns că aceasta „poate să fie inclusiv” vizată, argumentând că România ar trebui să-și prioritizeze propriile cheltuieli.
Europarlamentarul AUR a insistat și asupra desecretizării sumelor alocate Ucrainei, susținând că publicul ar trebui să știe câți bani au fost cheltuiți și care a fost destinația acestora.
„Nu este nevoie să desecretizezi, de exemplu, ce armament ai dat tu (...) Nu este nevoie să desecretizezi pe unde au trecut aceste arme (...), nu asta ți se cere. Ci trebuie să știm cu exactitate ce bani au fost folosiți, ce bani au fost cheltuiți și cu ce destinație”, a afirmat Piperea.
Piperea: România trebuie să-și prioritizeze propria apărare
În opinia europarlamentarului, resursele financiare și militare disponibile ar trebui concentrate în primul rând asupra capacității României de a se apăra.
„Dacă tot sunt niște bani pe care să-i cheltuim pe apărare, atunci să-i reîntoarcem în apărarea noastră și să ne facem treaba noi în primul rând”, a declarat acesta.
Piperea a susținut că România trebuie să dispună de capacitățile necesare pentru a reacționa în cazul unei agresiuni, menționând armata, logistica, armamentul și sistemele Patriot.
Europarlamentarul a prezentat și mai multe scenarii privind evoluția războiului, inclusiv posibilitatea ca Rusia să atace în viitor state NATO precum România sau Polonia. El a descris acest scenariu drept posibil, fără a susține că există certitudinea unei asemenea evoluții.
Se opune unei armate comune a Uniunii Europene
Întrebat despre posibilitatea creării unei armate comune europene, Piperea s-a declarat împotriva unei structuri care ar funcționa ca un NATO paralel.
El a argumentat că între statele membre există diferențe importante în privința resurselor, finanțării și capacităților militare și s-a arătat sceptic că o asemenea armată ar putea fi creată în viitorul apropiat.
„Nu cred și nici nu-mi doresc o armată comună europeană în aceste condiții”, a declarat europarlamentarul.
Piperea a făcut însă distincție între o armată comună și cooperarea statelor europene în domeniul apărării, fiind de acord că România trebuie să investească mai mult în propriile capacități și să colaboreze cu aliații săi.























































