21 ianuarie. Ziua în care a murit prinţesa Ileana a României. Destinul său fascinant, de la palat la călugărie

Data de 21 ianuarie marchează momente esențiale din istoria României și a lumii: apariții editoriale fundamentale, nașterea sau dispariția unor mari personalități, evenimente politice dramatice și destine ieșite din comun, precum cel al principesei Ileana a României.

1648: Apare prima traducere integrală a Noului Testament în limba română

Anul 1648 reprezintă un reper major pentru cultura română: la Alba Iulia vede lumina tiparului prima traducere integrală a Noului Testament în limba română, realizată sub îngrijirea mitropolitului ortodox al Transilvaniei, Simion Ștefan.

În celebra Predoslovie a „Noului Testament de la Bălgrad”, mitropolitul formula un principiu care avea să influențeze profund limba română literară: „Bine știm că cuvintele trebue să fie ca banii, că banii aceia sunt buni carii îmblă în toate țările, așea și cuvintele acealea sunt bune carele le înțeleg toți”.

Pentru activitatea sa duhovnicească și culturală, Simion Ștefan a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 2011, fiind prăznuit la 24 aprilie.

1898: Se naște istoricul și omul politic Gheorghe I. Brătianu

La 21 ianuarie 1898 s-a născut Gheorghe I. Brătianu, istoric de prestigiu, om politic și membru al Academiei Române, fiu al marelui om de stat Ion I.C. Brătianu. A fost profesor universitar la Iași și București, director al Institutului de Istorie Universală din Iași și, ulterior, al Institutului „Nicolae Iorga” din Capitală.

Membru titular al Academiei Române din 1942, Gheorghe I. Brătianu u a avut și o activitate politică intensă, conducând în anii ’30 o fracțiune dizidentă a Partidului Național Liberal. Odată cu instaurarea regimului comunist, a fost exclus din Academie în 1948, arestat în mai 1950 și închis la Sighet, unde a murit în 1953, victimă a regimului represiv.

1899: Este produs primul automobil Opel

După ce compania fondată de Adam Opel se consacrase prin producția de mașini de cusut și biciclete, data de 21 ianuarie 1899 marchează intrarea sa oficială în industria auto, prin realizarea primului automobil Opel.

1905: S-a născut creatorul de modă Christian Dior

La 21 ianuarie 1905, la Granville, în Normandia, s-a născut Christian Dior, unul dintre cei mai influenți designeri de modă ai secolului XX.

Deși cariera sa a durat doar un deceniu, moștenirea lăsată este una colosală, lansarea colecției „New Look” în 1947 revoluţionând  moda feminină postbelică şi transformând  Casa Dior a într-un simbol al eleganței.

1920: Se încheie lucrările Conferinței de Pace de la Paris

Conferința de Pace de la Paris a avut ca scop stabilirea noii ordini politice și teritoriale după Primul Război Mondial. În urma dezbaterilor au fost semnate tratatele de pace cu Germania (Versailles), Austria (Saint-Germain), Bulgaria (Neuilly) și alte state învinse.

România a semnat cu întârziere tratatul cu Austria, din cauza clauzelor privind minoritățile, care au provocat crize politice interne.

Conferința a redesenat harta Europei și a influențat decisiv evoluțiile politice ale perioadei interbelice.

1924: A murit Vladimir Ilici Lenin

La 21 ianuarie 1924 a murit Vladimir Ilici Lenin, liderul Revoluției bolșevice, fondatorul Uniunii Sovietice și al curentului ideologic cunoscut drept leninism. Născut la Simbirsk, Lenin a fost figura centrală a instaurării regimului comunist în Rusia, influențând decisiv istoria secolului XX.

1926: A murit Camillo Golgi, laureat al Premiului Nobel

La 21 ianuarie 1926 s-a stins din viață Camillo Golgi, medic și fiziolog italian, una dintre figurile fundamentale ale medicinei moderne și laureat al Premiului Nobel pentru Medicină. Întreaga sa carieră a fost dedicată cercetării sistemului nervos și înțelegerii mecanismelor intime ale celulei.

Camillo Golgi a intrat definitiv în istoria științei prin descoperirea unei metode revoluționare de colorare a țesuturilor nervoase, cunoscută sub numele de reacția neagră, care permitea observarea detaliată a neuronilor individuali.

Această tehnică a deschis calea către identificarea unor structuri esențiale ale sistemului nervos, precum celulele Golgi, dar și către una dintre cele mai importante descoperiri ale biologiei celulare: aparatul Golgi, componentă prezentă în majoritatea celulelor eucariote și indispensabilă procesării și transportului proteinelor.

1927: S-a născut Petru Creția

La 21 ianuarie 1927 s-a născut Petru Creția, una dintre cele mai rafinate și complexe personalități ale culturii române din secolul al XX-lea. Poet, eseist, filosof, profesor universitar și traducător de excepție, Petru Creția a avut o contribuție esențială la studiul filologiei clasice și al literaturii române. A fost un reputat eminescolog, implicându-se decisiv în realizarea și coordonarea ediției naționale a operei lui Mihai Eminescu, un proiect cultural de amploare majoră.

În paralel, Petru Creția s-a remarcat ca unul dintre cei mai importanți traducători ai filosofiei antice, oferind versiuni de referință din operele lui Platon.

Colaborarea sa cu Constantin Noica a fost una fertilă și definitorie pentru cultura română, ambii fiind animați de aceeași rigoare intelectuală și de dorința de a aduce marile texte ale gândirii universale în spațiul românesc.

1941: S-a născut tenorul Plácido Domingo

La 21 ianuarie 1941, la Madrid, s-a născut Plácido Domingo, unul dintre cei mai mari artiști lirici ai tuturor timpurilor.

Tenor și dirijor de renume mondial, Placido Domingo s-a impus printr-o voce puternică, expresivă și extrem de versatilă, care i-a permis să abordeze un repertoriu vast, de la roluri de tenor liric până la partituri de bariton, o performanță rar întâlnită în lumea operei.

1941: Începe Rebeliunea legionară

Între 21 și 23 ianuarie 1941, România a traversat unul dintre cele mai violente și dramatice episoade din istoria sa modernă: Rebeliunea legionară.

Conflictul a izbucnit în urma rupturii definitive dintre Garda de Fier și generalul Ion Antonescu, fost aliat al mișcării legionare în cadrul statului național-legionar instituit în septembrie 1940. Confruntările armate, actele de sabotaj și atacurile asupra instituțiilor statului au provocat haos în București și în alte mari orașe ale țării.

Punctul culminant al acestor evenimente l-a reprezentat Pogromul de la București, unul dintre cele mai grave episoade de violență antisemită din istoria României. Comunitatea evreiască a fost ținta unor crime, jafuri și distrugeri sistematice, soldate cu numeroase victime.

Înăbușirea rebeliunii de către armata condusă de Ion Antonescu a dus la desființarea statului național-legionar și la consolidarea regimului autoritar antonescian.

1950: A murit scriitorul britanic George Orwell

La 21 ianuarie 1950 s-a stins din viață George Orwell, unul dintre cei mai importanți scriitori și gânditori politici ai secolului al XX-lea. Romancier, eseist și jurnalist britanic, George Orwell a devenit cunoscut la nivel mondial prin operele sale cu profund caracter alegoric și critic, dintre care se remarcă romanele „Ferma Animalelor” și „1984”.

Prin scrierile sale, Orwell a realizat unele dintre cele mai lucide și necruțătoare analize ale totalitarismului, ale manipulării ideologice și ale degradării adevărului într-o societate dominată de propagandă. Experiențele personale, inclusiv participarea sa ca voluntar în Războiul Civil din Spania, i-au influențat decisiv viziunea politică și literară, transformându-l într-o voce esențială a literaturii universale.

1953: S-a născut Paul Allen, cofondatorul Microsoft

La 21 ianuarie 1953 s-a născut Paul Allen, antreprenor vizionar și cofondator al companiei Microsoft, alături de prietenul său din copilărie, Bill Gates.

Deși mai puțin prezent în lumina reflectoarelor decât partenerul său, Paul Allen a avut un rol determinant în primele etape de dezvoltare ale companiei, contribuind la definirea direcției tehnologice și la consolidarea industriei software.

Pasionat de inovație, Paul Allen a fost unul dintre pionierii revoluției computerului personal, într-o perioadă în care calculatoarele erau inaccesibile publicului larg. Chiar și după retragerea sa din conducerea executivă a Microsoft, din motive de sănătate, a rămas un influent investitor și filantrop, susținând proiecte științifice, culturale și tehnologice la nivel global.

1964: Eugène Ionesco este ales membru al Academiei Franceze

În anul 1964, dramaturgul de origine română Eugène Ionesco a fost ales membru al Academiei Franceze, una dintre cele mai prestigioase instituții culturale din lume. Alegerea sa a reprezentat o recunoaștere oficială a contribuției decisive pe care Ionesco a avut-o la reînnoirea teatrului modern, fiind considerat o figură centrală a teatrului absurdului.

Autor al unor piese devenite clasice, precum „Cântăreața cheală”, „Rinocerii” sau „Lecția”, Ionesco a explorat, cu umor tragic și profunzime filosofică, condiția umană, alienarea și lipsa de sens a existenței moderne. Intrarea sa în Academia Franceză a confirmat definitiv statutul său de clasic al literaturii universale, cu rădăcini românești și consacrare internațională.

1991: Moartea principesei Ileana a României, un destin ieșit din comun

La 21 ianuarie 1991 s-a stins din viață Principesa Ileana a României, ultimul copil în viață al regelui Ferdinand I și al reginei Maria, una dintre cele mai complexe și fascinante figuri ale Casei Regale române.

Viața sa a fost un amestec de privilegiu și sacrificiu, de datorie, curaj și suferință, un destin care a traversat două războaie mondiale, exilul forțat și, în final, renunțarea la lume prin alegerea vieții monahale.

Prin mama sa, Regina Maria, era înrudită cu marile case domnitoare ale Europei, inclusiv cu familiile regale din Marea Britanie și Rusia. A fost mezina cuplului regal și, potrivit mărturiilor vremii, copilul preferat al Reginei Maria, care îi aprecia inteligența, simțul datoriei și profunda empatie față de cei din jur.

Deși crescută în fastul Curții Regale, copilăria principesei Ileana a fost profund marcată de Primul Război Mondial.

Chiar și la o vârstă fragedă, Ileana și-a însoțit mama în vizitele frecvente prin spitalele pline de soldați răniți și bolnavi, experiență care avea să-i modeleze definitiv caracterul și vocația pentru ajutorarea celor aflați în suferință.

Aceste imagini ale durerii și ale solidarității umane au rămas adânc întipărite în memoria principesei, explicând mai târziu implicarea ei constantă în activități caritabile și umanitare, într-o epocă în care noțiunea de responsabilitate socială nu era încă un concept la modă.

Singura femeie din România cu brevet de căpitan la yachting

Dincolo de educația riguroasă și de simțul datoriei regale, Ileana a fost și o fire independentă, sportivă și aventuroasă. A practicat diverse sporturi și a dezvoltat o pasiune rară în epocă pentru statutul său: navigația de agrement, mai precis yachtingul. Dorința de libertate și de autodepășire a dus-o până la obținerea brevetului de căpitan, performanță care a făcut din ea singura femeie din România cu o asemenea calificare.

O căsătorie din dragoste

Popularitatea de care se bucura Ileana și apropierea sa de oameni simpli nu erau privite cu ochi buni de fratele său mai mare, regele Carol al II-lea, care se temea de influența ei. Regina Maria își dorea pentru fiica sa o căsătorie cu un prinț străin, stabilit însă în România, în timp ce Carol al II-lea ar fi preferat ca sora sa să se stabilească definitiv în afara țării.

Întâlnirea cu arhiducele Anton de Habsburg a fost, însă, una providențială. Descris chiar de Ileana drept „un bărbat înalt, blond, sportiv și distins”, Anton a cucerit-o rapid, iar mariajul lor a fost unul bazat pe afecțiune sinceră, nu pe interese politice sau alianțe dinastice.

Căsătoria a avut loc pe 26 și 27 iulie 1931, la Castelul Pelișor din Sinaia, într-o ceremonie fastuoasă, care a atras atenția presei internaționale. A fost ultima nuntă regală organizată în România înainte de prăbușirea monarhiei.

Ileana și Anton au avut șase copii, patru băieți și două fete, iar viața lor de familie a fost una intensă, dar adesea marcată de instabilitate, mai ales în contextul tulburărilor politice din Europa interbelică și al izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial.

Războiul, Crucea Roșie și Castelul Bran

În timpul războiului, principesa și familia sa s-au stabilit la Castelul Bran, unde Ileana s-a implicat activ în activitatea Crucii Roșii, organizând spitale și acordând ajutor răniților și refugiaților. Rolul său umanitar a fost recunoscut și apreciat, confirmând vocația sa pentru slujirea aproapelui.

După abdicarea forțată a regelui Mihai și instaurarea regimului comunist, Principesa Ileana a fost silită să părăsească România în 1948. A trăit în Elveția și apoi în Statele Unite, unde viața sa personală a cunoscut noi încercări: divorțul de Anton de Habsburg, o a doua căsătorie eșuată și, mai ales, moartea tragică a fiicei sale Maria Ileana, într-un accident aviatic, în 1959.

De la principesă, la Maica Alexandra

Încercată de pierderi și dezamăgiri, Ileana a luat o decizie radicală: s-a călugărit, alegând viața monahală ortodoxă. După o perioadă de noviciat într-o mănăstire din Franța, a devenit Maica Alexandra, la vârsta de 52 de ani.

A fondat în Statele Unite Mănăstirea „Schimbarea la Față” din Pennsylvania, care avea să devină locul său de odihnă veșnică.

Ultima revenire în România

După Revoluția din 1989, Maica Alexandra a revenit pentru scurt timp în România, în 1990, vizitând mormintele familiei regale de la Curtea de Argeș și Castelul Bran, locuri încărcate de amintiri și simboluri.

La 21 ianuarie 1991, Principesa Ileana a României se stingea din viață, departe de țara pe care a iubit-o profund, fiind înmormântată la mănăstirea pe care ea însăși o ctitorise în America.

2001: Jutta Kleinschmidt câștigă Raliul Paris-Dakar

În 2001, Jutta Kleinschmidt a devenit prima femeie care a câștigat Raliul Paris-Dakar, confirmându-și locul în istoria sporturilor cu motor, după o carieră începută pe motocicletă și continuată în competiții auto de elită.

2004: A murit arheologul Dinu Adameșteanu

Arheologul Dinu Adameșteanu, de origine română, personalitate marcantă a cercetării italiene, a murit la 21 ianuarie 2004. Profesor la Universitatea din Lecce, membru de onoare al Academiei Române și laureat al unor prestigioase distincții internaționale, Adameșteanu a contribuit decisiv la studiul lumii antice și la promovarea culturii românești în Italia.