Privatizarea Petrom: Cum a ajuns în mâinile austriecilor de la OMV

Unul dintre cei mai cunoscuți și controversați oameni de afaceri din România, Ovidiu Tender, a dezvăluit, în 2019, detalii despre privatizarea din 2004 a companiei Petrom, informa Știrile ProTV.

Potrivit sursei citate, în 2004 a vut loc privatizarea companiei Petrom, în mandatul Guvernului PSD condus de Adrian Năstase. Astfel, grupul austriac OMV a preluat o participație de 51,01% din capitalul Petrom în urma unei tranzacții de 1,5 miliarde de euro.

OMV a cumpărat de la statul român 33,34% din acțiuni pentru 669 milioane euro și a majorat capitalul social cu 830,6 milioane euro, pentru a ajunge la participația de 51%.

În 2003, Ovidiu Tender, alături de Frank Timiș au participat la privatizarea Petrom. În acest scop, s-au asociat cu un gigant american, Halliburton, care fusese condus de vicepreședintele SUA de la acea vreme, Dick Cheney.

„Am ajuns să găsim bani pe care să-i oferim pentru cumpărarea acțiunilor de la Petrom. Găsisem un miliard jumătate de dolari. Eram pregătiți din toate punctele de vedere. Președintele companiei americane a venit în România unde a avut o întâlnire cu președintele din vremea aceea și cu primul ministru să vadă dacă, din punct de vedere politic, suntem agreați. La răspunsul pe care l-a primit evident că a decis că mergem mai departe.”, a transmis Ovidiu Tender într-un inteviu pentru România, Te iubesc!.

Însă această asociere a fost descalificată în favoarea OMV. În acea perioadă s-a vorbit de un conflict între Adrian Năstase și Ion Iliescu - fostul președinte al României fiind considerat unul dintre protectorii lui Tender - dar și despre vizitele la Viena ale fostului ministru Dan Ioan Popescu, artizanul privatizării Petrom.

„Petromul s-a vândut atunci cu 350 de milioane, întrucât nu exista concurență la bani. Semne de întrebare este normal să se nască, având în vedere că vinzi un capital de 10 miliarde, minimum, cu 350 de milioane.”, a precizat Ovidiu Tender.

În 2019, Ovidiu Tender a făcut dezvăluiri despre condițiile în care statul român a renunțat la un „monopol” extrem de profitabil din punct de vedere economic aprobând vânzarea către un grup austriac.

„Compania Petrom, mi s-ar fi părut normal să nu se privatizeze așa cum s-a privatizat. Nu poți să cedezi tu, statul, monopol din mâinile tale în mâini private. Dar dacă tot au decis privatizarea - pentru că practic în ceea ce privește țițeiul, compania Petrom are monopol, că ce mai au restul este foarte puțin - în primul rând trebuia separată producția de exploatare de distribuție și făcute companii separate, care, fiecare să fie privatizate. Dar s-a trecut, după cum v-am spus, un monopol din mâinile statului în mâini private. În aceste condiții era extrem de interesantă pentru multă lume. La vremea respectivă, Petromul avea rezerve cunoscute de 1 miliard de barili de țiței. La prețul de atunci al țițeiul, la condițiile geologice din România și la ceea ce se întâmpla aici, se putea vinde țițeiul cu 10 dolari barilul.

Deci numai țițeiul din pământ, la vremea respectivă, valora 10 miliarde de dolari. Înainte de privatizare cu un an sau doi, chiar compania OMV a venit în România, la Petrom. S-a oferit pentru 80 de stații de benzină, pentru 80 de benzinării pe care voia să le cumpere, 80 de milioane de dolari. Deci 1 milion de dolari pe benzinărie. Petromul avea, din câte îmi aduc aminte la vremea respectivă, vreo 800. Deci valoarea distribuției era ușor încă 800 de milioane.Rafinăriile ..platformele de foraj, valoarea de înlocuire a unei platforme de foraj era la 150 - 200 de milioane. S-au vândut toate cu 100 de milioane. Având în vedere toate aceste elemente, evident că era foarte interesant de cumpărat.” - a declarat Ovidiu Tender pentru Pro TV în 2019.

Magnatul spunea că s-a asociat cu Frank Timiș și a format un consorțiu de trei firme cu ajutorul companiilor Halliburton și Regal Petroleum, ca să poată participa la licitație. Însă planul lor a fost dărâmat după ce au fost respinși la finalul primei runde de negocieri.

„La finalul primei runde, în ceea ce privește accesibilitatea, am fost respinși, pe motiv că nu avem obiectul de activitate. Evident că am avut intenția să contest decizia. A fost băgat în față consultantul Credite Suisse, și nu comisia de privatizare de la Ministerul Industriei. El a și semnat. Stamen Stancev, dacă vă mai aduceți aminte, ulterior el a devenit renumit. El era reprezentantul consultantului. Însă americanii, având în vedere că Dick Cheney, care era la vremea respectivă vicepreședintele Statelor Unite și fusese președintele Halliburton, nu a avut nicio dorință de a face ... sau nicio intenție de a face tevatură din treaba asta, au hotărât că nu constestăm nimic, s-au retras.”, a declarat Ovidiu Tender.

FP vinde toate acțiunile deținute la Petrom

Franklin Templeton International Services S.A R.L., administrator unic al Fondul Proprietatea S.A a anunțat marți, 13 decembrie 2022 că vinde toate acțiunile deținute la Petrom, prin plasament privat.

Fondul Proprietatea a informat Bursa de Valori București (BVB) asupra „demarării unei oferte de plasament privat accelerat privind întreaga participație, reprezentând 1.777.067.726 acțiuni ordinare deținute la OMV Petrom S.A.”

Franklin Templeton International Services S.A R.L., in calitate de administrator de fond de investiții alternative și administrator unic (“FTIS”) al Fondul Proprietatea S.A („Fondul”/„Fondul Proprietatea”), anunța demararea unei oferte de plasament privat accelerat privind întreaga sa participație, reprezentând 1.777.067.726 acțiuni ordinare, deținute de Fond la OMV Petrom S.A. („Petrom” / „Societatea”) („Tranzacția”).