Olaf Scholz: Germania ar putea renunţa la importurile de petrol rusesc în acest an, nu şi la gazele din Rusia

Germania ar putea fi în măsură să pună capăt importurilor de petrol rusesc anul acesta, a declarat vineri cancelarul Olaf Scholz, care a adăugat însă că va dura ceva mai mult până când cea mai mare economie din Europa ar putea să renunţe de tot la şi gazul rusesc, scrie Reuters.

În declaraţiile susţinute în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul britanic Boris Johnson, la Londra, Scholz a mai spus că Germania va continua să livreze arme Ucrainei pentru a o ajuta să se apere de invazia rusă, relatează Reuters

Anunţul guvernului rus că pe viitor va dori să furnizeze gaz doar cu plata în ruble a pus sub presiune guvernul federal german. Importurile de gaze ruseşti reprezintă peste jumătate din consumul german de gaze.

Înlocuirea acestui volum nu ar fi posibilă pe termen scurt. Însă ministrul federal al Economiei, Robert Habeck, a anunţat că Germania vrea să devină practic independentă, în acest an, de importurile de petrol şi cărbune din Rusia.

Habeck spune că a luat deja măsuri pentru a reduce dependenţa Germaniei de importurile ruseşti de energie, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. „Până la jumătatea anului 2024”, ţara ar vrea să fie „în mare măsură independentă” de gazul rusesc, de exemplu prin extinderea accelerată a capacităţilor de gaz natural lichefiat. Totuşi, acest lucru durează mult mai mult decât, de exemplu, reducerea importurilor de petrol sau cărbune din Rusia, scrie HotNews.

Amestec de gaze

Anke Tuschek, membră a consiliului executiv al Asociaţiei Federale a Industriilor Energiei şi Apei (BDEW), face precizari cu privire la redistribuirea, pe termen scurt, a cantităţii de gaz, cu ajutorul reţelei europene.„Dar ar fi deja o provocare, pentru că 40 % din gazul pe care îl consumăm în Germania este folosit pentru comerţ şi industrie, complet independent de perioada de încălzire”.

Tendinţa este spre GNL, pentru care există numeroase terminale, în toată Europa. În Germania, totuşi, nu există suficiente terminale şi facilităţi de stocare adecvate pentru gazul lichefiat, a mai precizat experta BDEW: “Ar trebui să fie construite acum, dar asta va dura cel puţin doi ani”.

Potrivit lui Tuschek, gazul rusesc este în prezent transportat în Europa prin conductele Nord Stream 1, Yamal şi Transgas. În liniile operatorilor de reţea, acesta se amestecă cu gazul din alte conducte - deci nu există „gaz rusesc” pentru clienţii finali. Mai degrabă, furnizorii şi-ar lua partea lor din cantitatea totală pe care au cumpărat-o anterior de la comercianţi sau de la bursa de energie.

Există contracte pe termen lung şi pe termen scurt, mai explică Tuschek. Dar toate au un lucru în comun: plata se face în euro sau dolari. „Nu ştim ca rublele să fi fost fost convenite în mod explicit”.

Ceea ce a ameninţat acum Kremlinul este o schimbare unilaterală a contractului. Cancelarul Olaf Scholz (SPD) a anunţat deja că nu va accepta acest lucru.

Planul de urgenţă

Dacă partea rusă îşi pune în aplicare ameninţarea şi opreşte livrările, va intra în vigoare un plan de urgenţă în mai multe etape. „În cazul unei penurii naţionale de gaze naturale, Agenţia Federală de Reţea ar fi desemnată distribuitorul federal”, a precizat Ministerul Afacerilor Economice din Brandenburg.

Agenţia Federală de Reţea se asigură apoi că, împreună cu operatorii de reţea, gazul ajunge în punctele importante şi la “clienţii protejaţi”. Termenul este folosit în toată Europa. În sezonul de încălzire, aceştia sunt clienţi care beneficiază de încălzire, servicii sociale, spitale, etc.

Un plan de urgenţă a fost deja întocmit în septembrie 2019, relatează Karlsruher Insider.de. Există în total trei niveluri, care pot fi declarate de guvernul federal în caz de urgenţă: timpuriu, de alertă şi de urgenţă. În ultima fază apare o lipsă acută de gaz, prin urmare statul intervine şi reglementează alocarea resurselor.