Ciudăţeniile fiscale ale României: trenurile merg pe şosele, iar pădurile poluează

Transportatorii feroviari achită o taxă din care sunt finanţate exclusiv drumurile, proprietarii de păduri cotizează la Fondul de mediu („poluatorul plăteşte“), iar pentru produsele accizabile consumatorii sunt impozitaţi în cascadă.

Dacă privim România din punct de vedere strict fiscal, putem observa o serie de ciudăţenii, dintre care cele mai interesante ţin de taxele pe care le plătesc proprietarii de locomotive şi de păduri.

Pe scurt, dintr-o taxă pe motorina pentru trenuri se finanţează şoselele, iar pădurile sunt tratate ca factori poluatori. Cu toate că, de-a lungul timpului, „victimele“ acestor ciudăţenii au semnalat în repetate rânduri aberaţiile pe care sunt nevoiţi să le înfrunte, autorităţile n-au dat semne că ar înţelege situaţia.

„Adevărul“ vă propune o trecere în revistă a câtorva dintre aceste aberaţii.

Asfalt din banii de pe drumul de fier

Pe lângă acciza pe carburanţi, în preţul motorinei şi benzinei mai este inclusă şi o taxă de drum (echivalentă cu 25% din acciză), introdusă în 2002, pe care la început au plătit-o toţi transportatorii.
Toţi, adică şi cei de pe şosele, şi cei de pe calea ferată, şi cei de pe apă sau din aer.

Ulterior, această taxă a fost scoasă din carburanţii utilizaţi pe apă şi în aer, dar a rămas – există şi azi – în carburanţii feroviarilor. Ceea ce înseamnă că transportatorii de pe calea ferată sunt nevoiţi să-şi finanţeze propriii concurenţi, pe cei rutieri, ca şi cum trenurile ar merge pe şosele.

Toate acestea, în condiţiile în care oricum taxarea utilizării infrastructurii pentru operatorii feroviari este la nivel de cca 25% din totalul costurilor de transport, în timp ce pentru operatorii auto este de numai 2%.

Introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi/litru la carburanţi a fost ultima ocazie folosită de feroviari pentru a semnala aberaţia cu taxa de drum.

„Indirect, prin plata acestei accize, sistemul de transport feroviar a ajutat la construirea şi modernizarea autostrăzilor şi drumurilor naţionale, care sunt folosite de principalul concurent - transportul auto“, a arătat conducerea Asociaţiei Transportatorilor Feroviari (ATFER).

Potrivit acestei organizaţii, în multe ţări din UE respectiva taxă este returnată sau nu se percepe operatorilor feroviari, iar în alte state care încurajează transporturile ecologice se impun taxe suplimentare pe kilometru parcurs în traficul auto. Cel mai recent caz este cel al Ungariei, care a introdus o astfel de taxă la 1 martie 2014.

Statisticile oficiale arată că în transportul feroviar din România se consumă zilnic circa 700 de tone de motorină.

Codrul, frate cu... Fondul de mediu

În cazul pădurilor, considerate „plămânul planetei“, ciudăţenia fiscală este şi mai evidentă, proprietarii acestora fiind obligaţi să cotizeze cu 2% la Fondul de mediu la fel ca un combinat chimic sau un şofer din categoria Euro 2.

Ordinul 1032/2011 prevede, la Art. 34, că „Administratorii, respectiv proprietarii de păduri care realizează venituri din vânzarea masei lemnoase şi/sau a materialelor lemnoase, cu excepţia lemnelor de foc, arborilor şi arbuştilor ornamentali, pomilor de Crăciun, răchitei şi puieţilor, au obligaţia de a calcula şi de a plăti la Fondul pentru mediu o contribuţie de 2% din valoarea de vânzare a acestora“.

În fine, la produsele accizabile, baza de calcul pentru acciză este formată din costuri+TVA.
Dacă TVA creşte, creşte baza de calcul pentru acciză. Prin urmare, de când cu TVA de 24% am plătit şi o acciză mai mare, pentru că ni se percepe, de fapt, taxă la taxă, aceste produse fiind impozitate în cascadă.

Citeşte şi:

INFOGRAFIE Cât încasează statul şi cât câştigă benzinarul din preţul la pompă în România şi în celelalte state din UE

Ţara noastră a ajuns în situaţia în care preţul carburanţilor la pompă este mai mare decât în multe state occidentale, deşi ponderea taxelor este mai mică.

Transporatorii vor primi înapoi o parte din acciză doar timp de cinci ani. Poşta Română nu mai beneficiază de restituirea accizei suplimentare

Sistemul prin care transportatorii care utilizează motorină vor primi înapoi o parte din acciza suplimentară introdusă  de la 1 aprilie va fi menţinut timp de cinci ani, până la 31 martie 2019, se arată în forma finală a ordonanţei publicate vineri în Monitorul Oficial. Guvernul a schimbat astfel forma proiectului de ordonanţă prezentată public de Ministerul Finanţelor.

Cele mai mici preţuri la benzina din Europa. România pierde 5 poziţii din cauza accizei

Cele mai mici 10 preţuri la benzină în Europa variază între 0,69 euro şi 1,31 euro, iar România a fost până luna trecuta, înainte de introducerea accizei la carburanţi, una dintre ţările în care un litru de benzină costa 1,31 euro. Acciza de 7 eurocenţi plus TVA a crescut preţurile cu aproximativ 0,4 lei pe litru.

Ceferiştii şuieră asupra Guvernului: cer şi ei acciza înapoi

Reprezentanţii companiilor de transport pe calea ferată acuză Guvernul de discriminare, pentru că va returna doar transportatorilor rutieri o parte din acciza suplimentară pe carburanţi şi ameninţă cu scumpiri.

Acciza lui Ponta, preţul corect: 4,9 eurocenţi în loc de 7. Preţul benzinei a depăşit pragul psihologic de 7 lei/litru

Pentru ca statul să încaseze la buget aceleaşi sume din acciza suplimentară la carburanţi, fără să creeze discriminări între consumatori şi fără să amplifice birocraţia, noua taxă aplicată pe fiecare litru de benzină şi motorină ar fi trebuit să fie de 4,9 eurocenţi în loc de 7.

Românul cu maşină, marea victimă a „accizei Ponta”. Guvernul va da înapoi un sfert din cât va încasa din acciza de 7 eurocenţi pe litru

Acciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi va fi plătită integral doar de persoanele fizice posesoare de maşini şi de micile firme, după ce transportatorii rutieri şi fermierii îşi vor putea recupera o mare parte din costurile suplimentare.