Când se aplică taxa pe coletele de la Temu sau Shein

Discuțiile pe tema modificărilor privind pachetul 2 de măsuri fiscale au ocolit taxa de 25 de lei care va fi aplicată pe coletele livrate de magazinele online Temu, Shein și Trendyol, aceasta urmând să fie aplicată coletelor a cărora valoare este mai mică de 150 de euro.

Astfel, în pachetul 2 de măsuri fiscale va fi stipulată în continuare taxa de 25 de lei pe fiecare colet  livrat de platforme de comerț online non-UE. Taxa va intra în vigoare odată cu pachetul 2 de măsuri de austeritate, urmând ca normele de aplicare a acesteia să fie elaborate în termenul stabilit prin lege, care poate fi între 30 și 90 de zile.

Platformele online non-UE (precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol) s-au extins agresiv pe piața europeană, diminuând prețurile practicate de retailerii locali. Ei reușesc acest lucru prin evitarea unor costuri pe care companiile autohtone le suportă, cum ar fi taxele vamale și unele obligații de conformitate. În prezent, legislația UE scutește de taxe vamale coletele cu valoare sub 150 euro, ceea ce oferă acestor retaileri un avantaj competitiv major – criticii spun că această exceptare le conferă un avantaj neechitabil. Astfel de produse, de la haine la electronice mici, ajung la consumatori la prețuri sub nivelul pieței locale, punând presiune pe afacerile românești.

În plus, multe dintre aceste platforme operează direct din țări cu costuri de producție foarte mici, fără intermediari. Prin livrarea produselor sub pragul taxabil și uneori subdeclararea valorii, ele reduc și mai mult prețul final. Rezultatul? Consumatorii sunt atrași de chilipiruri online, însă retailerii români pierd vânzări importante.

Soluții propuse pentru echilibrarea pieței

Industria de e-commerce din România, reprezentată de organizații precum ARMO, solicită autorităților măsuri urgente pentru restabilirea echității pe piață. Nu este vorba de protecționism, subliniază reprezentanții săi, ci de corectarea unui joc incorect în care unii actori se sustrag regulilor comune. Printre măsurile propuse se regăsesc:

• Taxă administrativă procentuală valoric pentru fiecare colet extracomunitar, indiferent de sumă. Această taxă, aplicată la nivel național ca taxă de procesare pentru importuri ar putea genera peste 1 milion euro pe zi la bugetul de stat. În plus, ar atenua avantajul de preț incorect al platformelor externe, nivelând terenul de joc pentru comercianții locali.

• Eliminarea accelerată a scutirii de taxe vamale pentru coletele cu valoare mică (<150 euro). Deși la nivelul UE este planificată eliminarea acestui prag de minimis abia în 2028, mediul de afaceri local avertizează că economia românească nu își permite să aștepte încă trei ani pentru astfel de măsuri. Se propune ca România să susțină devansarea termenului sau chiar să aplice soluții interimare intern.

• Impozitarea corectă a veniturilor generate de platformele internaționale în țara unde se consumă produsele. Un sistem fiscal echitabil ar asigura că giganții online contribuie la buget acolo unde obțin profitul, similar obligațiilor companiilor locale. Acest principiu de „nivelare fiscală” este esențial pentru a evita arbitrajul – companiile nu ar mai putea ocoli taxele profitând de diferențe între jurisdicții.

Implementarea unei taxe fixe per colet, cum este cea de 5 euro/25 lei, reprezintă o soluție relativ simplu de aplicat și de comunicat consumatorilor. Practic, la fiecare pachet mic venit din afara UE, destinatarul (sau expeditorul, în funcție de reglementare) ar plăti o sumă modică care însă, la volum mare, are impact considerabil. Scopul nu este de a descuraja complet cumpărăturile de pe platforme internaționale, ci de a asigura un echilibru competitiv și de a finanța controlul vamal sporit al acestor fluxuri de mărfuri. În fond, companiile românești cer condiții egale de concurență, nu avantaje speciale.

Au „invadat” Europa. Ce măsuri au luat statele UE

Problema afluxului de colete ieftine din Asia nu este doar a României. La nivel european, autoritățile și-au intensificat eforturile de a controla și taxa aceste importuri masive. Numărul coletelor de mică valoare importate în UE a crescut exploziv în ultimii ani. În 2024, aproximativ 4,6 miliarde de astfel de pachete au intrat în UE, mai mult decât dublu față de anul precedent – iar 91% dintre ele provin din China. Această avalanșă reprezintă nu doar o provocare economică, ci și una de siguranță: multe produse pot fi periculoase, contrafăcute sau neconforme cu standardele UE, scăpând de verificările stricte tocmai din cauza volumului imens.

Uniunea Europeană a anunțat deja planuri de reformă vamală ce includ eliminarea pragului de 150 € pentru taxe vamale și crearea unei autorități vamale unice pentru a gestiona mai eficient fluxul de colete. Parlamentul European a adoptat în iulie 2025 o rezoluție care cere accelerarea acestor măsuri – inclusiv scrapping-ul exceptării de taxe sub 150 € înainte de 2028 – și chiar analizează introducerea unei taxe de manipulare la nivelul întregii Uniuni, de circa 2 € per colet (sau 0,50 € pentru comercianții care operează depozite vamale în UE), cu condiția ca aceasta să fie nediscriminatorie și conformă regulilor OMC. Cu alte cuvinte, se dorește o soluție uniformă, aplicabilă tuturor companiilor extra-UE, astfel încât să nu poată fi contestată ca barieră comercială injustă.

Franța se numără printre promotorii unor acțiuni rapide. Guvernul francez a propus ca de anul viitor (2026) să se aplice taxe/handling fees pentru coletele de valoare mică din afara UE, ca măsură tranzitorie până la intrarea în vigoare a reformelor europene. În opinia oficialilor francezi, inundarea pieței cu pachete neimpozitate afectează multiple paliere: consumatorii (care pot primi produse nesigure), mărcile locale (prin contrafaceri masive) și finanțele publice (pierderi de venituri considerabile)

Și alte țări iau atitudine: Olanda a anunțat că sprijină eliminarea excepției de 150 € și chiar a examinat posibilitatea unei taxe unilaterale pe coletele din afara UE. De asemenea, Statele Unite au renunțat la propria regulă de minimis (care permitea import duty-free sub 800 $) pentru produsele provenite din China, tocmai pentru a elimina avantajul necinstit de care beneficiau retailerii online asiatici în fața celor americani. Toate aceste evoluții arată un consens tot mai larg: vechile reglementări nu au ținut pasul cu noul model de comerț global online, iar ajustări fiscale și de control sunt inevitabile pentru a proteja piața internă și consumatorii.