O stagiune discretă, dar intensă, la Sala Radio
0Rumoarea stârnită în spaţiul public de evenimentele legate de Ateneul Român a adus repetitiv în faţă aspectele pozitive ale stagiunii de concerte de la Filarmonica bucureşteană.
O nouă dovadă a faptului că, din păcate, în presa mainstream de vorbit se vorbeşte despre chestiunile artistice sau culturale doar dacă există ceva „sămânţă de scandal“.
În fond, dacă tot suntem într-o paşnică perioadă post pascală, m-am gândit să fac ceva contra curentului (nu că mi-ar fi impropriu) şi să aduc vorba despre muzica pe care o putem şi am putut-o auzi la Sala Radio, în acelaşi sezon mult discutat, 2018-2019, chiar dacă ea nu a beneficiat de „celebritatea“ de presă a celeilalte scene simfonice a capitalei.
Am, fost în Săptămâna mare la un concert cu tineri muzicieni ce evoluau ca solişti ai Orchestrei de Cameră Radio, tineri aflaţi la început de carieră, unii încă elevi de liceu, laureaţi ai unui longeviv concurs iniţiat de Radio România Cultural, şi coordonat de Sebastian Crăciun, Drumul spre celebritate, ajuns la ediţia a noua.
Lansarea celor trei câştigători pe scena Sălii Radio reprezintă o parte esenţială a premiului obţinut de aceştia, concursul derulat anual la Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia fiind considerat „singura competiţie muzicală din România care deschide porţile scenelor importante.“
Sub conducerea muzicală a dirijorului Radu Popa, dirijor permanent al Filarmonicii „Banatul“ din Timişoara, pe care l-am revăzut la fel de ardent şi entuziast în actul dirijoral ca întotdeauna, parcă stimulat suplimentar de vârsta fragedă a colaboratorilor săi şi de nevoia lor de a fi impulsionaţi, au putut fi ascultaţi pianista Andra Mărgineanu, violonista Andra Lucia Matei şi baritonul Juhasz-Bozlan Pal-Karoly, toţi trei fiind mărturia faptului că mult clamatul talent muzical românesc este o realitate, încă, de actualitate. In partea a doua a serii, publicul a putut asculta Corul de Copii Radio, dirijat de Răzvan Rădos, într-un program cu totul special, conţinând muzică din timpul primului război mondial, respectiv muzică patriotică românească şi italiană. Am avut din nou ocazia să remarcâm calităţile cu totul speciale, timbralitatea de o culoare unică a acestui cor, superb pusâ în valoaare atât în piese a capella precum Trompetele răsună, cât şi în cele pentru cor şi orchestră, în care am admirat delicateţea şi sensibila capacitate de nuanţare pusă în valoare în partituri inedite pentru public, precum Ta-Pum.
Am pornit de la acest program atipic, tocmai pentru a atrage atenţia asupra particularităţilor acestei stagiuni de la Sala Radio, care oferă publicului ocazia de a lua contact cu interpreţi proaspăt lansaţi, cu un repertoriu mai puţin standardizat, ce stimulează curiozitatea intelectuală.
Privind în urmă asupra stagiunii 2018-2019, construită în jurul celor două evenimente importante ale anului trecut – aniversarea de 90 de ani Radio România şi marcarea Centenarului României –, se desprind concertele din 1 noiembrie avându-i ca invitaţi ai Orchestrei Naţionale Radio pe Liviu Prunaru şi Cristian Mandeal şi cel din 1 decembrie, cu un program integral românesc, Enescu, Ciprian Porumbescu, Theodor Rogalski, Tiberiu Olah. Tot în prima parte a sezonului de la Sala Radio a fost inclus şi Festivalul RadiRo, care a avut pe afiş de această dată cinci orchestre europene – BBC Philharmonic, Orchestra de la Svizerra Italiana, MDR Radio Orchestra Leipzig, RTE National Symphony Orchestra, Orchestra Naţională Radio şi trei big-band-uri – Danish Radio Big Band, Croatian RTV Jazz Orchestra, Big Band-ul Radio.
Ca o invitaţie pentru lunile mai şi iuie, directoarea Orchestrelor şi Corurilor Radio, Liliana Staicu, declara: „Ultimele două luni ale stagiunii Orchestrei de Cameră Radio sunt marcate de cele două concerte cu integrala Suitelor pentru orchestră de Bach, alături de unele dintre celebrele opusuri concertante ale cantorului de la Leipzig, de concertul «Unspoken - Sebastian Burneci şi Orchestra de Cameră Radio» în care va fi lansat vinyl-ul cu acest album, seara Piazzola - Vivaldi susţinută de violoncelistul Răzvan Suma şi dirijorul italian Roberto Salvalaio sau de concertul de închidere a stagiunii Orchestrei de Cameră Radio, cu un inedit program Delius, Sibelius, Faure conceput de maestrul Cristian Mandeal. Pe de altă parte, programele de vineri ale Orchestrei Naţionale Radio îi vor readuce de scena radioului pe violoniştii Bogdan Zvorişteanu şi Vlad Stănculeasa - ambii concert-maeştri ai unor prestigioase orchestre europene, pe pianista Luiza Borac – interpreta celebrului Concert pentru pian în la minor de Grieg, dar şi a unui recent descoperit concert pentru pian şi orchestră de Enescu (partitură îngrijită de compozitorul Cornel Ţăranu) sau pe violoncelistul Andrei Ioniţă, solistul ultimului concert al stagiunii Orchestrei Naţionale Radio.“
Deschiderea spre noutate specifică stagiunii de la Sala Radio transpare şi din faptul că aici au putut fi văzuţi pentru prima oară la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio sau Orchestrei de Cameră Radio, dirijori precum Ryan Bancroft, Kahchun Wong, Hossein Pishkar (câştigători ai celor mai importante competiţii de dirijat la nivel mondial), Tianyi Lu, Rumon Gamba sau Christian Ciucă. Pe de altă parte, în aceeaşi stagiune au fost prezentate lucrări în premieră pe scena radioului, precum Fantezia pentru pian şi orchestră de Nadia Boulanger (Alexandra Dariescu), Concertul pentru harpă şi orchestră de A. Ginastera (Maria Bâldea), versiunea pentru orchestră a Preludiilor de Debussy sau Simfonia I de V. Kalinnikov. De asemenea, în această stagiune au revenit pe scena Sălii Radio interpreţi români cu importante cariere internaţionale, precum Rodica Vică, Josu de Solaun, Liviu Prunaru, Dana Ciocârlie, Florian Mitrea, Remus Azoiţei sau Cvartetul Ad Libitum.
Sigur că Ateneul Român este o clădire simbol al Bucureştiului, ceea ce Sala Radio nu este, deşi se poate mândri cu o acustică superioară pentru muzica clasică şi respectiv cu cea mai mare orgă din sud-estul Europei. La fel de evident este faptul că dacă ai un buget mult meste medie, aşa cum a avut Filarmonica în 2018, poţi invita un anumit număr de solişti celebri la nivel mondial chiar şi la Bucureşti. Dar pentru acel public bucureştean care există şi în afara Festivalurilor Enescu, constanţa şi diversitatea unei stagiuni ca aceea de la Sala Radio reprezintă mai mult decât atât.