Codul civil, la 15 ani: ce funcționează și de ce regulile vieții de zi cu zi rămân complicate

Contractele pe care le semnăm, bunurile pe care le deținem, moștenirile și relațiile de familie au un numitor comun: Codul civil. La 15 ani de la intrarea sa în vigoare, pe 1 octombrie 2011, bilanțul este unul mixt. România are un cadru juridic modern, dar numeroase legi speciale și actualizări insuficient coordonate îi complică aplicarea.

Foto: Arhiva Adevărul

Într-o analiză publicată pe JURIDICE.ro, profesorul Marin Voicu, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susține că problema nu este înlocuirea Codului civil, ci păstrarea rolului său central într-o legislație tot mai fragmentată.

Ce a adus nou Codul civil

Adoptat în 2009 și aplicat din 2011, actualul cod a înlocuit o reglementare care servise societatea românească aproape un secol și jumătate.

Una dintre schimbările importante a fost reunirea regulilor generale aplicabile contractelor dintre persoane și celor din mediul de afaceri. Ideea era simplă: un cadru comun, cu particularități acolo unde activitatea profesională le impune.

Potrivit autorului, această unificare a funcționat în materia contractelor și a obligațiilor. Nu a eliminat însă legislația distinctă privind societățile, insolvența sau alte domenii ale afacerilor.

Codul a oferit și instrumente pentru situații dificile. Un exemplu este impreviziunea: mecanismul care permite, în anumite condiții, adaptarea sau încetarea unui contract atunci când împrejurări excepționale îi dezechilibrează grav executarea. Nu orice scumpire sau dificultate financiară justifică însă o asemenea intervenție.

Un singur cod, dar reguli în multe locuri

Pentru cetățean, principala dificultate este că răspunsul la o problemă nu se găsește întotdeauna într-un singur act normativ.

În materia protecției consumatorilor, de exemplu, regulile despre clauze abuzive, cumpărături la distanță, credite sau produse neconforme sunt răspândite în mai multe legi. Aplicarea lor presupune și luarea în considerare a dreptului european.

Existența unor reguli speciale nu este, în sine, o problemă. Dificultățile apar atunci când acestea nu sunt corelate suficient cu regulile generale. În evaluarea profesorului Voicu, fragmentarea legislației reprezintă una dintre principalele amenințări la adresa coerenței Codului civil.

De ce vechiul cod încă se aplică

Deși au trecut 15 ani, vechiul Cod civil nu a dispărut complet din procese.

Explicația ține de protejarea raporturilor juridice existente. Contractele încheiate înainte de 1 octombrie 2011 rămân, în principiu, supuse legii de la data încheierii lor. De asemenea, moștenirile deschise înaintea intrării în vigoare a noului cod se soluționează potrivit legislației aplicabile atunci.

Prin urmare, data la care ajunge un litigiu în instanță nu stabilește, singură, legea care îl guvernează.

În domeniul proprietății imobiliare, analiza semnalează o altă dificultate: aplicarea deplină a regulii potrivit căreia drepturile se dobândesc prin înscrierea în cartea funciară depinde de îndeplinirea condițiilor legate de finalizarea cadastrului.

Instanțele au clarificat regulile. Dar legea trebuie să rămână accesibilă

Hotărârile instanțelor au avut un rol important în clarificarea Codului civil și în corectarea unor soluții legislative. Reforma măsurilor de ocrotire a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale este unul dintre exemplele discutate în studiu.

Autorul avertizează însă asupra riscului ca sensul efectiv al unor prevederi să poată fi înțeles numai prin consultarea unui număr tot mai mare de hotărâri judecătorești. Pentru publicul larg, distanța dintre textul legii și modul în care acesta se aplică poate deveni greu de urmărit.

Următorul test: viața digitală

Cine răspunde pentru prejudiciile produse de un sistem de inteligență artificială? Cum este protejată imaginea unei persoane împotriva falsurilor digitale? Ce se întâmplă cu activele și conturile digitale în cazul unei moșteniri?

Acestea sunt câteva dintre întrebările care vor testa Codul civil în următorii ani. În opinia profesorului Voicu, principiile existente oferă un punct de plecare, dar sunt necesare reguli mai precise.

Concluzia studiului este că România nu are nevoie de un nou Cod civil, ci de actualizarea coerentă a celui existent. Legi mai bine corelate, adaptarea la realitățile sociale și digitale și o evaluare permanentă a dificultăților de aplicare ar putea face regulile mai clare și mai previzibile.

La 15 ani, întrebarea nu este doar dacă avem un cod modern, ci dacă oamenii pot înțelege, în mod rezonabil, ce drepturi au și cum le pot exercita.