Bătrâna Bibliotecă a Academiei din Timişoara se transformă într-un spaţiu viu. Va avea şi ceainărie gen "Cărtureşti"

Publicat: 16.02.2016 20:08

Ultima actualizare: 10.08.2022 22:15

Academia Română a alocat 250.000 de euro pentru un amplu proiect de restaurare şi refuncţionalizare a Bibliotecii care aparţine filialei Timişoara.

Biblioteca Academiei a rămas parcă încremenită în istorie. Absolut totul a rămas la nivelul anilor '70-'80. Mai există şi acum sertare cu litere ruseşti. Lucrurile se vor schimba însă în scurt timp.

Academia Română a alocat în jur de 250.000 de euro, pentru reabilitarea imobilului, atât în exterior cât şi în interior. Va exista şi o reîmprospătare a mobilierului şi a încăperilor.

„Sunt probleme mari în această clădire. Lemnul se află într-o fază de degradare, subsolul este cu umezeală. Depozitele au nevoie de igienizare, practic niciodată nu s-a făcut aşa ceva. Trebuie curăţat tot. Curtea interioară va fi închisă cu sticlă şi va fi folosită pentru diverse evenimente. Toată biblioteca se va transforma într-un spaţiu viu, unde oamenii se vor putea simţi foarte bine”, a declarat Adriana Luican, de la Biblioteca Academiei.

La etajul I va fi cea mai spectaculoasă amenajare. Se va dărâma un zid şi se vor unii două încăperi unde funcţionează acum birourile angajaţilor. Aici va funcţiona o ceainărie gen „Cărtureşti”, unde iubitorii de cărţi se vor putea simţi cu adevărat relaxaţi. Va căpăta un aspect modern şi sala de lectură de la etajul II.

Clădirea se află pe locul casei Wellauer, care a fost reconstruită în 1896, după proiectul arhitectului timişorean Jakab Klein, în stil neorenascentist, şi a găzduit Asociaţia de Istorie şi Arheologie din Ungaria de Sud, precursorul Muzeului Banatului. Fondatorul ei a fost Ormos Zsigmont, în 1885.

Clădirea şi-a schimbat destinaţia din muzeu în bibliotecă în anul 1941, atunci când a început să funcţioneze Biblioteca Comunală. Biblioteca Academiei s-a mutat în superbă clădrire de pe strada Augustin Pacha în anul 1953. Astăzi, biblioteca adăposteşte 344.669 de volume: 259.323 periodice şi 85.346 cărţi.

Statuia Atenei are 2,25 metri

Pe frontispiciul clădirii se află statuia Atenei (Minerva) cu coif şi scut. Statuia de bronz are o înălţime de 2,25 metri şi a fost executată la Viena. Pe vremuri au existat, lângă statuie, câteva pe plăci de marmură pe figurau următoarele nume: J.J.Winckelmann (fondaroul arheologiei clasice), Titus Livius (istoric), Herodot (părintele istoriografiei), Antonio Bonfini (istoriograful regelui Matei Corvin), Theodor Mommsen (istoric şi jurnalist), Ferencz Pulszky (arheolog, istoric de artă, directorul Muzeul Naţional Ungar) şi Miklos Istvanffy (istoric şi politician maghiar). Toate acestea au dispărut în 1940.

Mesaj în amintirea lui Ormos

Poarta este sculptată în lemn de stejar, iar în holul de la intrare se află o placă de marmură pe care stă scris în limba maghiară:

„Să vestească nepieritorul ataşament şi recunoştinţă al Asociaţiei Muzeale de istorie şi arheologie din Ungaria de Sud faţă de Onorabilul Ormos Zsigmond sen. Fondatorul şi Preşedintele său pe viaţă precum şi cel mai darnic Protector şi Donator al său. Hot.7 a adunării generale festive de deschidere din 29 august 1891”. Ormos a fost unul din importantele personalităţi bănăţene ale acelor vremuri, fost prefect al judeţului Timiş.

Citește și: Timişorenii îşi pot duce telefoanele vechi la reciclat. Se pregăteşte un concurs de aruncat cu mobile

Scările sunt de marmură iar balustrada decorată cu multe ornamente este din fier forjat. La fel de spectaculoase sunt şi stâlpii de iluminat din perimetrul scărilor.