FOTO Singura clădire cu aspect de arhitectură Gaudi din Timişoara, construită acum 110 ani, îşi poate recăpăta strălucirea
0Unul dintre cele mai spectaculoase imobile istorice din Timişoara, Casa Steiner Miksa sau edificiul fostei Bănci de Scont, ar putea străluci din nou.
După mulţi ani de gâlceavă între numeroşii proprietari, după numeroase proiecte întocmite, a venit rândul acestei clădiri de patrimoniu din Piaţa Unirii să intre într-un amplu proiect de restaurare.
Unul dintre proprietari este Partidul Naţional Liberal, care îşi are sediul din Timişoara la parterul imobilului.
„Este una dintre clădirile emblematice pentru Timişoara. Are nevoie de intervenţii, atât de valoare însemnată, cât şi ca şi construcţie. Vorbim aici de refacerea faţadei, a tâmplăriei, a acoperişului, dar şi din punct de vedere al eventualelor consolidări care trebuie să fie executate în interiorul acestei clădiri”, a declarat Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei şi preşedinte PNL Timişoara.
Viceprimarul susţine că proiectul a fost evaluat la aproximativ 400.000 de euro.
“PNL deţine parte din parterul acestui imobil, şi din punctul nostru de vedere, participarea la cheltuielile de reabilitare este foarte clară. Trebuie să fim însă siguri că toţi proprietarii îşi pot asuma aceste costuri şi că toate problemele juridice existente la nivelul proprietarilor privaţi au fost depăşite”, a mai spus Diaconu.
Lucrările la Casa Steiner Miksa se vor face etapizat, la faţadă, la acoperiş, la structură sau în interior, iar primul şantier trebuie să se deschidă curând.
“Acest proiect este avizat de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş. În viitorul apropiat, am observat interesul proprietarilor pentru începerea lucrărilor de reparaţie-reabilitare a clădirii, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Prioritară ar fi rezolvarea acoperişului şi a celorlalte elemente care ţin de acoperiş – burlane, jgheaburi – pentru a a se opri degradarea, şi, după aceea faţadele”, a declarat şeful Direcţiei de Cultură Timiş, Sorin Predescu.
Imobilul a fost construit ca sediu al Băncii de Scont al Ungariei, şi clădire de apartamente pentru chiriaşi, între anii 1906 şi 1908, după planurile arhitecţilor din Budapesta, Komor Marcell şi Dezső Jakab. Stilul arhitectural se încadrează în curentul Seccesion cu motive ale folclorului maghiar, însă numeroşi specialişti afirmă că există o influenţă Gaudiană.
"Komor Marcell şi Jakab Desző au fost doi tineri arhitecţi evrei de un foarte mare talent în urmă cu 100 de ani. Erau discipolii arhitectului Lechner Ödön. Lechner a fost un arhitect foarte important. El este creatorul secessionului maghiar. A inventat un stil original cu elemente inspirate din arta populară maghiară. În multe ţări Secession-ul a inclus în compoziţii elemente din folclor. Să nu uităm că în momentul respectiv, în jurul anului 1900, naţionalismul european era în vogă.
Multe popoare europene îşi descopereau identitatea şi se construiau în acel moment statele naţionale. În România, în Finlanda şi în multe alte ţări, Secession-ul a prins accente naţionale foarte puternice. Komor Marcell şi Jakab Desző au fost doi tineri foarte ambiţioşi, foarte talentaţi care şi-au creat propria firmă în Budapesta şi au construit clădiri în capitală şi în tot Imperiul Austro-Ungar. Cei doi au creat clădiri de o mare valoare artistică. Au avut ocazia să-şi pună în valoare talentul şi să construiască clădiri foarte frumoase. Komor Marcell care a trăit între anii 1868- 1944, a avut un sfârşit tragic. A fost deportat de către crucile cu săgeţi maghiare, legionarii maghiari. A fost omorât aproape de graniţa Ungariei cu Austria. Acest om a murit împuşcat în cap, în noroi după ce a lăsat în Imperiul Austro-Ungar cele mai frumoase clădiri imaginabile. Aceasta este o soartă evreiască, din păcate, destul de caracteristică pentru evreii central-europeni.
Komor a scris articole, scria la revista antreprenorilor din Budapesta, chiar a condus acea revistă. A scris şi despre stilul Secession, era un intelectual adevărat, cânta la vioară. Împreună cu Jakab Desző colegul său, puţin mai în vârstă, timp de 20 ani şi-au menţinut biroul de succes în Budapesta. Acesta a avut norocul să moară în 1932 şi nu a avut soarta tragică a colegului său mai tânăr”, aflăm de la arhitectul Gabriel Szekely.
Faţada Palatului Miksa nu are nicio linie dreaptă, doar curbe, şi frumoase decoraţii de ceramică create la fabrica Zsolnay din Pécs - Ungaria.
Antreprenorul Steiner Miksa era un investitor evreu, foarte bogat, care avea fabrici în Timişoara. El producea clei de oase şi vindea cărbuni, cox. Faţada expresivă cuprinde diverse simboluri - de exemplu stupul de albine (simbolul băncilor). Steiner Miksa era şi directorul Băncii de Scont al Ungariei, filiala Timişoara.
FOTO Piaţa Libertăţii din Timişoara a căpătat o faţă nouă
FOTO Cum arată cea mai bizară piaţă din centrul istoric al Timişoarei, cu puţin timp înainte de inaugurare
Încep să fie renovate clădirile istorice de pe bătrâna stradă Eugeniu de Savoya din Timişoara
FOTO Casa Brück - o felie din cea mai frumoasă clădire din Timişoara
FOTO Excepţionala realizare a arhitectului-minune Szekely Laszlo străluceşte din nou în Piaţa Unirii
Se încarcă comentariile...
