Brainstorming cu John Mullen, despre securitatea cibernetică
0
Care este efectul atacurile cibernetice asupra structurilor militare? Chiar nu a ştiut cancelarul german că îi este ascultat telefonul mobil? Poate fi monitorizat un calculator personal, care nu are nicio conexiune cu cel utilizat de un simplu cetăţean, la serviciu? Cum a pătruns virusul electronic în facilităţile nucleare iraniene? Iată doar câteva din întrebările la care au fost oferite nuanţate răspunsuri, la un brainstorming inedit.
Evenimentul a fost organizat de un tandem format din John Mullen, un american 100% şi Ştefan Minovici, care are dublă cetăţenie, română şi americană.
Publicul ţintă a fost format din experţi ai unor servicii interesate să devină partenere la ceea ce organizatorii au considerat a fi "Formidable challenges, fabulous solutions" / "Provocări formidabile, soluţii fabuloase."
Formatul acestei reuniuni aparte a fost unul în care bombardamentul informaţional era urmat de schimburi de opinii, atât în cadrul formal, cât şi în cel informal, nota caracteristică fiind încrederea reciprocă, inclusiv în bunele intenţii ale celor care doreau lămuriri suplimentare.
John Mullen s-a simţit ca acasă, la San Francisco, din moment ce dialogurile au fost purtate în limba lui William Shakespeare.
Iniţiatorii schimbului de opinii pe tema securităţii informaţionale: Ştefan Minovici şi John Mullen
Cu o focalizare salutară asupra ideilor de interes general, dar şi cu un recurs la argumente mai puţin cunoscute europenilor, John Mullen a abordat efectele atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor critice, neezitând să se refere şi la rezultatele previzibile, ale unor asemenea ofensive electronice, asupra armatei superputerii lumii.
Sintagma comandă şi control a revenit deseori în prezentarea sa, expertul american insistând asupra faptului că alternativa este de a lăsa vulnerabile sisteme care pot fi folosite, de o terţă ţară, pentru a lovi în structurile care asigură funcţionalitatea unui stat modern.
Fără o monitorizare cibernetică de ultimă oră, conductele de petrol, sistemele de asigurare a apei potabile, ca să mă opresc doar la două exemple, sunt la discreţia oricărui atac terorist.
Soluţia propusă este o vizualizare rapidă a ceea ce se întâmplă, într-un loc sau altul, astfel încât să se intervină rapid, pentru limitarea pagubelor produse, prin alarmarea forţelor de intervenţie, oprirea proceselor tehnologice etc.
Important este ca beneficiarul noilor soluţii cibernetice să acţioneze rapid, în baza unor informaţii corecte, inclusiv a imaginilor transmise de la locul afectat de un atac informatic.
Orice companie serioasă, din ziua de azi, asigură, din raţiuni de securitate, computere şi mijloace de comunicare specifice propriilor experţi, pentru a evita scurgeri accidentale de informaţii.
Experţii români au dorit răspunsuri clare, la întrebări tehnice punctuale.
John Mullen a precizat că nu tinerii internauţi sunt vizaţi de soluţiile prezentate, ci analiştii profesionişti ai fluxului masiv de informaţii, deseori încărcat de date nesemnificative.
Banca de date, asigurată de diferite modele de stocare, este aidoma unei mine de aur, pentru cei ce ştiu valoarea analizei care beneficiază de îndepărtarea mesajelor false, pentru a avea şansa acurateţii propriului demers de identificare a pericolelor potenţiale pentru anumite infrastructuri critice.
Experţii în IT devin tot mai importanţi în societatea de azi, fiind cei care pot implementa şi controla sisteme de securitate cibernetică utilă tuturor celor care vor să îşi continue misiunile, afacerile, inovaţiile, invenţiile, într-un mediu sigur, ferit de curiozitatea concurenţei, sau a adversarilor potenţiali.
Generalul Constantin Degeratu conduce azi un institut privat de studii de securitate, care ar merita să fie numit "George C. Marshall", precum Centrul de Studii Internaţionale de Securitate, din Bavaria, unde distinsul conaţional a fost profesor.
În opinia unuia dintre invitaţi, ex-şeful Statului Major General al Armatei României, generalul Constantin Degeratu: "De peste un sfert de secol, omenirea a intrat cu nonşalanţă, temeritate şi aproape inconştientă, pe tărâmul unei noi lumi – realitatea virtuală. O lume a certitudinilor volatile şi a speranţelor difuze, a promisiunilor şi tentaţiilor fără de limite, o lume fascinantă şi atractivă, provocatoare şi plină de mistere, de capcane şi de riscuri nebănuite: spaţiul cibernetic, tehnologia informaţiei şi a comunicării, mirajul fără de sfârşit al inteligenţei artificiale. Saltul acesta în timp, aproape de neimaginat în anii primelor zboruri în Cosmos, nu înseamnă doar echipamente şi programe, aplicaţii, care le dau viaţă, ci conturează o nouă dimensiune a existenţei umane – a individului, a colectivităţilor, a societăţii. O dimensiune în care existenţa online, comunicarea instantanee, dincolo de orice distanţe, posibilitatea de a şti aproape orice, oricând şi oricât, sunt fapte banale. O lume în care nepoţii îi învaţă pe bunici pe ce butoane trebuie să apese pentru a supravieţui, în care studenţii le pot spune profesorilor ce încă nu ştiu, iar adolescenţi fără nici un dram de cultură politică, militară sau tehnică obişnuită pot sparge codurile Pentagonului, pot bloca zborul avioanelor sau întrerupe curentul electric, pentru milioane de oameni. Apărarea vieţii şi a libertăţii, a raţiunii şi candorii, a regulilor necesare supravieţuirii sau muncii eficiente – în spaţiul cibernetic – a devenit, astfel, o sarcină la fel de vitală ca şi în anii de debut ai competiţiei nucleare, ai ascensiunii totalitarismelor mortale, ori ai megaterorismului. Cybersecurity şi securitatea informatică nu mai sunt, astfel, doar concepte exotice, ori griji ale noilor războinici, agresori şi apărători, ci şi o chestiune de tipul a fi sau a nu fi, pentru toţi cei care poartă răspunderea guvernării sau administraţiei publice, sănătăţii sau educaţiei, afacerilor sau acţiunilor sociale, învăţământului sau culturii, existenţei altora sau propriei existenţe. Unor astfel de gânduri s-a încercat să li se răspundă şi astăzi, în dezbaterile prilejuite de prezentarea unor echipamente şi soluţii care – izvorâte cumva din nevoia de acţiune eficientă a instituţiilor militare de peste Ocean – pot adăuga o doză de certitudine, la dispoziţia tuturor celor care vor să trăiască normal, în această lume. În ultimă instanţă – o lecţie deschisă de securitate umană."
O impresie bună au făcut experţii serviciilor autohtone, interesaţi într-un parteneriat tehnologic pe măsura provocărilor actuale.
Părerea avizată a lui Ştefan Minovici este clară: "Rar trece o zi trece fără ştiri despre un alt atac cibernetic, efectuat undeva în lume. Instalaţii militare , website-uri oficiale, reţele electrice , bănci şi instituţii financiare , carduri de credit sunt toate ţinte ale unor atacuri cibernetice, continue şi copleşitoare . Autorii nu sunt un grup renegat , ci mai degrabă guverne şi grupurile de crimă organizată , terorism şi cartelurile de droguri - totul este un efort concertat de a face rău naţiunii americane şi aliaţilor săi, din motive foarte specifice . Promia Cyber Tehnologies este răspunsul de astăzi şi soluţia primă la astfel de ameninţări . Folosind cel mai bun hardware şi software, oferim întreprinderilor , autorităţilor, serviciilor de informaţii , industriei aeronautice militare , printre altele , necesara protecţie, de care cele mai multe companii nici măcar nu ştiu că ea există ."
Ştefan Minovici - în egală măsură român şi american - este decis să investească în ţara natală.
Chiar dacă nu a fost prezent la acest brainstorming, generalul Wesley Clark a avut un mesaj ce merită a fi cunoscut: "După 34 de ani de serviciu în armata Statelor Unite şi ca ex-Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa, sunt în măsură să înţeleg mult mai bine decât majoritatea, noile pericole cu care lumea noastră se confruntă în aceste zile. Cele mai bune armate din lume s-ar putea dovedi inadecvate şi nepregătite pentru acest inamic mai letal şi ascuns, care există - războiul cibernetic. Bătăliile terestre ar putea eşua, dacă victime ale atacurilor neobosite vor fi indivizi, guverne, conglomerate internaţionale. Aceste atacuri vizează valorile noastre cele mai preţioase şi nu vor goli doar conturi bancare personale, dar pot distruge pur şi simplu puterea de alimentare a unei naţiuni, sau pot chiar provoca un accident nuclear. Promya Cyber Tehnologies este, în opinia mea, cel mai bun răspuns, pentru a preveni şi a combate astfel de ameninţări, spre deosebire de cele mai multe produse şi software-ul disponibile oriunde în lumea de astăzi."
Venit din Iaşi, la acest eveniment, după ce anterior poposise în Kuweit, în compania celor doi iniţiatori menţionaţi ai brainstormingului prezentat mai sus, Răzvan Gîdei s-a declarat încrezător în şansele de promovare a noii cooperări româno-americane, chiar dacă, iniţial, va fi vorba doar de un parteneriat tehnologic privat, bine negociat, ţinta fiind securitatea cibernetică.
Doar şi Sun Tzu afirma:"Trebuie să crezi în tine."
S-auzim de bine.
Se încarcă comentariile...
