Scurt ghid pentru internet: ce sunt cloud, emoji, streaming şi binging

Scurt ghid pentru internet: ce sunt cloud, emoji, streaming şi binging

Muzica poate fi ascultată prin streaming pe Spotify, Apple Music sau Zonga.

Internetul e un loc uimitor şi complicat, iar cele mai mari greşeli le poţi face din teama de a-ţi asuma că nu ştii. Acest articol îţi explică termenii populari ai „netului“.

Ideea acestui articol a pornit dintr-un studiu Samsung transmis către presă. „67% din români au declarat că pretind că înţeleg termenii sau frazele tehnice pe care, de fapt, nu le cunosc, iar 7% din ei au răspuns că fac acest lucru şi de câteva ori pe zi. Termenii pe care românii pretind cel mai des că îi înţeleg sunt Cloud (28%), Emoji (27%) şi Streaming (25%)“, se arată în acest studiu.

Voi începe de la aceşti trei termeni şi mai adaug câţiva pe parcurs: cloud (plus cloud computing), emoji, streaming, binging (binge watching), meme, selfie şi big data. 

Ce este cloud? Când au apărut primele computere, acestea erau imense şi ţinute în locuri speciale. Stocarea datelor se făcea pe ele şi le accesai doar local. Apoi, au apărut computerele personale, dar stocarea tot locală (pe hard disk, dischete sau, mai târziu, CD-uri şi stick-uri USB). Internetul a presupus conectarea în reţea a două sau mai multe computere, ajungând în prezent la o reţea globală.

Această conectare a presupus că ai putea, cu o viteză foarte bună, să ţii date pe un computer şi să le accesezi de pe altul. Aceasta este stocarea într-un server, iar aici apare „cloud“. Pe scurt, „cloud“ presupune că datele tale - poze, videoclipuri, muzică, fişiere - sau ale companiilor - aici mai intră şi aplicaţii, informaţii despre utilizatori etc. - sunt stocate în servere imense la care ai acces prin internet. Cloud-ul este denumirea dată oricărui serviciu sau mecanism prin care accesezi, de la distanţă printr-o conexiune la internet, date. Poţi stoca în cloud - prin servicii ca Dropbox, OneDrive etc. -, poţi juca jocuri video în cloud (acolo fiind realizată procesarea grafică), poţi să te uiţi la filme din cloud.

O analogie simplă este aceasta: munceşti într-un birou cu 10 oameni şi aveţi un frigider comun, mare, în care puteţi pune mâncarea. Ar putea fiecare să aibă un frigider mai mic pe masa lui, dar ar ocupa spaţiu, ar consuma mai multă energie (per total, toate cele 10) şi trebuie să ai grijă de el - să-l cureţi, să-l dezgheţi. Aşa, unul comun e suficient pentru toţi, are grijă de el un serviciu de curăţenie, iar mâncarea e la fel de bine păstrată.

Ce este emoji? Ştii de emoji încă din vremea Yahoo Messenger sau chiar mailului. Găseşti emoji şi sub numele „emotigramă“, „emoticon“, „smileuri“ şi sunt definite de comunicarea în medii digitale. Primul caracter, acel smile face :-) pe care l-ai tot văzut pe internet, a fost inventat în urmă cu aproape trei decenii.

Între timp, s-a dezvoltat foarte mult gama de emoticoane disponibile şi emoji a devenit cuvântul prin care să fie numite (termenul provine din Japonia, de la începutul anilor '90). Comunicarea prin emoji este populară printre tineri şi în aplicaţii precum WhatsApp, Snapchat, Facebook Messenger sau iMessage. Fiecare producător a încercat să-şi diferenţieze portofoliul de emoji - la Samsung arată altfel, la Apple altfel, la Google altfel - dar, în esenţă, sunt acelaşi lucru şi transmit acelaşi lucru. În 2015, cuvântul anului a fost un emoji.

O analogie simplă este aceasta: oamenii care trăiau în peşteri în urmă cu zeci de mii de ani desenau animalele, aşa cum credeau ei, pe pereţi. Acele picturi rupestre ar putea fi numite „emoji“, deoarece nu reproduc fidel animalul, dar înţelegi la ce se referă. Chiar dacă internetul e tânăr, încercarea de a completa sau înlocui comunicarea prin cuvinte sau scris e veche. 

Acest emoji din poza de mai jos a fost cuvântul anului 2015.

Ce este streaming? Dacă ai ajuns până aici, ai citit despre cloud. Ideea de streaming provine din cuvântul „stream“ - un fir de apă care curge. Astfel, to stream, în lumea digitală, presupune să consumi conţinut dintr-un loc fără să-l stochezi local. „Direcţionezi“ prin internet un serial, un film, muzică spre computerul tău (PC sau dispozitiv mobil), fără ca local să ţii ceva. Streaming-ul este posibil în prezent datorită cloud-ului şi internetului de mare viteză. 

Servicii precum Netflix, Zonga, Hulu, Apple Music sau Spotify sunt de streaming, chiar dacă de conţinut diferit. În funcţie de calitatea redării - 4K sau sunet HiFi - ai nevoie de internet mai bun. Există şi posibilitatea ca în astfel de servicii de streaming să stochezi local melodii sau seriale, astfel încât când n-ai internet să te poţi uita la ele. Totuşi, n-ai acces la acele fişiere decât prin aplicaţia serviciului (pentru a preveni pirateria). 

O analogie simplă este aceasta: poţi cumpăra apă îmbuteliată pe care o depozitezi în casă şi consumi când ai nevoie sau poţi bea direct de la robinet.

Ce este binging (binge watching)? Ca cele de mai sus, acest termen a apărut în engleză şi reprezintă o acţiune. În România, ai aflat de binging, cel mai probabil, prin noua campanie de comunicare Vodafone. Acesta este legat de streamingul prin HBO, iar binge watching e mai popular pentru Netflix, dar nu este o regulă bătută în cuie.

Binge watching, ca acţiune, exista din anii '90, iar atunci presupunea că vizionezi mai multe episoade ale unui anumit film de pe DVD-uri, casete sau alte medii. Înainte de a avea acces la seriale online, oamenii înregistrau conţinutul pe diverse medii şi organizau maratoane în weekend pentru a recupera. Aceste maratoane, împreună cu alţii sau individual, s-au păstrat, doar că acum sunt via internet pe servicii ca Netflix, HBO, Amazon sau Hulu. În România, Vodafone promovează termenul „binging“, pentru că are parteneriat cu HBO.

O analogie simplă este aceasta: deşi binging se referă, pe internet, la vizionarea de seriale, verbul „to binge“ înseamnă şi că te implici într-o activitate în exces, în special mâncatul sau băutul în exces, într-o perioadă scurtă de timp. Cam ceea ce faci la masa de Crăciun, de Paşte sau când e ziua cuiva şi dă de băut. 

Ce este meme? Un „meme“ reprezintă, de cele mai multe ori, o poză devenită virală datorită unui text legat de ea sau datorită unei procesări în Photoshop. Reprezintă însă o idee, un stil sau un comportament, care se răspândesc de la o persoană la alta în interiorul aceleaşi cvasi-culturi (influenţele din Statele Unite ale Americii sunt mai populare însă în alte ţări decât viceversa).

Un meme, dacă vrei să-l vezi aşa, este o unitate care transportă idei culturale, simboluri, gesturi, ritualuri sau practici care se pot propaga prin intermediul imaginilor, al cuvintelor sau al gesturilor. Implicit, un meme este fundamentat pe stereotipuri destul de puternice de cele mai multe ori. Un meme nu este însă fixat şi nemodificabil, ci este replica, suferă mutaţii de sens şi este adaptat unei anumite comunităţi. Este guvernat, deci, de mediul în care se răspândeşte.

Cuvântul „meme” provine din grecescul „mimema”, care înseamnă „lucru imitat sau copiat" şi a fost prima oară folosit de biologul britanic Richard Dawkins în cartea „The Selfish Gene”.

O analogie simplă este aceasta: un meme este ca orice banc în care sunt satirizate stereotipurile despre o minoritate (ţigani, unguri, ardeleni, moldoveni, britanici etc.). Preia o trăsătură şi o transmite mai departe, cu malformări de la cultură la cultură şi de la înţelegere la înţelegere.

Ce este selfie? Un selfie este, pe scurt, un autoportret. Prima oară când a fost folosit cuvântul selfie a fost în 2002, pe un forum din Australia. „Sorry about the focus, it was a selfie“ (trad.: „Scuze că e defocusată, a fost un selfie“). Potrivit cercetătoarei Judy Pearsall de la Oxford, selfie-ul a crescut pe reţelele sociale, o asemenea etichetă apărând pe site-ul de stocare foto Flickr în 2004.

Folosirea cuvântului nu s-a extins în mediile populare până în 2012, când a evoluat pe Facebook, Instagram sau Twitter. „Cuvântul a fost scris de multe ori drept selfy, dar diminutivarea actuală arată natura sa narcisistică, el transformându-se în ceva drag, apropiat sufletului nostru“, a declarat Judy Pearsall, citată într-un articol „Adevărul“ din 2013. 

În prezent, ideea de selfie a fost modificată destul de mult. Oamenii spun „selfie“ şi pozelor realizate de alţi oameni, dar prezintă un portret cu ei, au dezvoltat şi felfie - fake selfie - sau nelfie - naked selfie. 

O analogie simplă este aceasta: fiecare autoportret pe care ţi-l faci e un selfie.

Ce este big data? Bine, acest termen este legat strict de IT şi oamenii obişnuiţi nu se prea întâlnesc cu termenul. „Big data“ reprezintă o colecţie mare de date pe care le poţi procesa şi poţi crea profiluri de oameni, tendinţe, demografie, cerinţe. În „Big Data: A revolution that will transform how we live“, Viktor Mayer-Schönberger şi Kenneth Cukier încearcă să definească acest concept. 

„(Big data reprezintă) datele păstrate şi prelucrate în cantităţi imense, datorită unor medii de stocare mai ieftine, unor metode de procesare mai rapide şi unor algoritmi mai performanţi“. Big data mai este definită şi de patru caracteristici: volum (de date), viteza (de stocare, indexare şi procesare a lor), varietatea (datelor; pentru profilare cât mai exactă) şi veridicitatea (datelor; fără să fie concrete, nu sunt de ajutor).

O analogie simplă este aceasta: poţi vizualiza, respectând dimensiunile, big data ca fiind un fuior din care cineva toarce. La final, dintr-un fuor, scoţi suficient material cât să creezi (tricotezi) o piesă vestimentară.

Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: