Schemă redusă la Protecţia Copilului Sălaj

Din cauza lipsei de personal, angajaţii DGASPC sunt în situaţia de a nu-şi lua concediile de odihnă. Asistaţii sălăjeni riscă să rămână fără îngrijitori şi sprijin specializat pentru recuperare, deoarece Protecţia Copilului Sălaj se confruntă cu un deficit de angajaţi de 126 de persoane.

Pentru anul 2010, Consiliul Judeţean Sălaj a aprobat un număr de 797 posturi pentru Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), din care sunt ocupate 671. Cele 126 de posturi vacante, mare parte psihologi, asistenţi sociali, logopezi, psihopedagogi  nu pot fi ocupate deoarece sunt blocate.


„Problema cea mai gravă este că pe multe servicii rezidenţiale avem o singură persoană pe schimb, iar noi trebuie să asigurăm asistenţă permanentă. Suntem în situaţia de a nu putea asigura concediile de odihnă pentru personalul existent” a declarat Violeta Milaş, directorul DGASPC Sălaj.
Numai în 2010 au plecat din sistem 33 de asistenţi maternali. De asemenea, anul acesta trei persoane au profitat de perioada rămasă pentru beneficia de dreptul la pensionare anticipată, 12 au ieşit în pensie de limită de vârstă, iar doi şi-au dat demisia. 


Nu se pot asigura serviciile

În condiţiile unui volum atât de mare de lucru şi calitatea serviciilor este pe măsură. „Nu vom putea asigura un standard minim de calitate a serviciilor. Instituţiile rezidenţiale pentru adulţi sunt la capacitate maximă. Avem 100 de cereri care nu pot fi onorate. Pe de altă parte, 30 copii au intrat în regim de urgenţă (abuzaţi sau abandonaţi) care nu pot fi refuzaţi. Ar fi nevoie să angajăm cel puţin 15 persoane. În loc să oferim servicii de calitate facem numai îngrijiri de bază şi asistenţă medicală. Ne ducem în urmă cu 10 ani la calitatea serviciilor”, a explicat Milaş.


 “Nici nu visez la un concediu”


 “Am 260 de cazuri de evaluare psihopedagogică a copilului cu handicap, plus deplasări în teren, instrumentare dosare, activităţi de informare, monitorizarea cazurilor, statistică etc.. Sunt nevoită să fac ore suplimentare, pentru un salariu de 866 lei, la o vechime de 24 de ani”, spune  Silvia Ianc, de 42 de ani, psihopedagog în cadrul Serviciului de evaluare complexă a copilului cu handicap. Silvia mai spune că “nici nu visez la un concediu”.


Anca Ardelean, asistent social, departamentul Rezidenţial, are peste trei ani vechime şi se teme că dacă venitul va coborî sub salariul minim pe economie nu-şi va permite nici mijloacelele necesare pentru subzistenţă. „Gradul accentuat de stres şi riscurile pe care le implică activitatea noastră, ne afectează starea de sănătate şi integritatea fizică”, a precizat asistentul social.


Aceleaşi nemulţumiri le are şi Diana Bolfoş, 25 de ani, psiholog în cadrul Serviciului de evaluare complexă adulţi. Ea spune că lucrează suplimentar, într-un ritm de lucru alert, cu o încărcătură psihică şi emoţională foarte  ridicată. Şi că, având în vedere specificul beneficiarilor, se confruntă cu riscul de a se îmbolnăvi.