Operele lui Szabo Vilmos în expoziţie la Muzeul de Artă Zalău

Zălăuanii pot admira în acest weekend, pe simezele de la Muzeul de Artă Ioan Sima, picturile regretatului artist Szabo Vilmos. Muzeul este deschis sâmbătă şi duminică, între orele 9.00 – 17.00, preţul unui bilet fiind de 2,4 lei şi de 1,2 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari.
După trecerea în eternitate a artistului plastic Szabó Vilmos muzeul de artă Ioan Sima găzduiește o prestigioasă expoziție retrospectivă a artistului cuprinzând toate etapele creației sale, tehnicile folosite axându-se pe temele predilecte ale artistului. Sălile sunt organizate în așa fel încât ele să fie unitare ca și tematică și tehnică.
„În acest sens vom găsi în expoziție SALA DE GUAȘĂ, tehnică îndrăgită mult de artist mai ales la sfârșitul anilor 70 și tot deceniul opt. Acestea sunt în parte lucrări figurative cu tema cuplului, a familiei, dar găsim şi o serie de lucrări abstracte foarte reprezentative pentru această perioadă”, explică Szabo Attila, fiul regretatului artist.
Sala DESENELOR ÎN CREION cu tema familiei cuprinde o suită de lucrări executate cu peniţa în care domină linia sigură şi totodată uşoară ca gest expresiv, bine controlată. Lucrările sunt aproape nişte schiţe ca elaborare sumară – însă privindu-le mai cu atenţie, observăm că aceste compoziţii au în simplitatea lor toată încărcătura de perfecţiune ale unor poezii şi sugestivitatea unor haikuuri.
Următoarea sală prezintă COMPOZIȚII care formulează o anume percepție filosofică despre lume a artistului, sunt niște structuri plastice și compoziționale care cuprind motive elementare despre lumea exterioară parcurgând o traiectorie cu tendințe din ce în ce mai accentuat interiorizante înspre imaginarul fantastic, abstract puțin, dar în care se repăsesc ferm motivele realului uman: omul (figura umană), obiectul creat de om din intimitatea anturajului înconjurător, pomul, mărul, cerul și pământul, scara ce urcă, trepte ce se ascund, păsările (aluzie la versurile lui Ady Endre), casa, cuplul.
„CRETA DE CEARĂ a fost un instrument foarte mult îndrăgit de artist. Sala ce prezintă lucrări în această tehnică ne conduce înapoi la farmecul intimității familiei. Portrete ale copiilor, ale soției, autoportrete, o privire spre lume sub forma unor peisaje sinuos stilizate, baia celor doi copii cu mama, povestesc despre o regăsire de sine posibilă în mediul familial, de unde pornește toată viața, și la care se întoarce artistul cu foarte mult drag și blândețe”, mai spune Szabo.
Pereții holului găzduiesc o suită de DESENE ÎN TEHNICA CREIONULUI. Acestea sunt create începând din anii 70 până în 1993 fiind schițe scurte sau studii aprofunfdate, dar multe compoziții elaborate amănunțit într-o viziune suprarealistă sau în cazul portretelor o manieră expresionistă. Prelucrează teme din mai toate domeniile de preocupare menționate mai sus.
Potrivit fiului artistului, SALA ULEIURILOR este una impunătoare prin lucrările ce se succed. Chiar și ca mărime sunt impresionante câteva, dar simțul monumentalului aici se afirmă cel mai intens. Perioadele diferitelor stiluri de expresie se văd clar, sunt etalate de fapt serii de lucrări, care tratează subiecte diferite de la peisaj la portret, obiecte aranjate în naturi statice, compoziții într-un stil foarte urban al anilor 70, apoi figurativismul deceniului opt ajunge la rezultate accentuat dramatice ca atmosferă, ca lucrările realizate în jurul perioadei 89-93 să fie total diferite de cele ce le preced.
Urmează sălile tipice ultimelor două decenii, ale anilor 1991-2009, descoperirea tehnicii PASTELULUI, care a regenerat arta lui Szabó Vilmos. Se observă atât interesul pentru anumite teme noi cum ar fi fragmentele de construcţii rurale ale arhitecturii tradiţionale, case, şuri şi de fapt putem spune că este descoperirea culturii rurale.





















































