Vaslui: Portret/ Neculai Beligan şi-a dedicat viaţa luptelor libere

Este antrenor din 1986 şi a pregătit zeci de generaţii de elevi, premiaţi în ţară şi străinătate.
Neculai Beligan a cochetat de copil cu sportul. În vacanţe participa la întrecerile de lupte libere din Vaslui. „Nu ratam nicio luptă. Aşteptam cu nerăbdare ziua în care se dădea startul întrecerii“, îşi aminteşte „Maestrul“, aşa cum este poreclit de prieteni.
Părinţii au observat calităţile lui şi l-au înscris la o şcoală de profil din Capitală. „După ce am terminat opt clase, ai mei m-au dus la Bucureşti, acolo unde se făcea o selecţie la şcoala sportivă «Energetica» ce aparţinea Clubului Dinamo. Aşa am ajuns să fac lupte de performanţă, în ciuda faptului că tata îşi dorea să devin fotbalist“, spune Neculai Beligan.
La 16 ani a obţinut prima medalie
În 1973, sportivul a participat la prima competiţie ca luptător, acolo unde a câştigat medalia de bronz. „Întrecerea era la Sala Progresul, din Bucureşti. Se numea «Cupa 16 februarie» şi au participat toate secţiile de luptă din capitală. Vă daţi seama cum au reacţionat mulţi dintre ceilalţi sportivi când au aflat că sunt din provincie“, mai povesteşte Neculai.
Imediat după absolvire a luptat un an pentru Rapid, după care a venit la Vaslui, unde a format echipa de lupte a Clubului „Viitorul“.
Peste ani buni, când a încheiat cariera de sportiv, Neculai Beligan a debutat ca antrenor oficial la „Viitorul“ după ce s-a transferat de la întreprinderea Mecanica. „Se întâmpla pe 2 februarie 1991, chiar de ziua mea. Regretatul Costel Alexandru, pe atunci preşedinte la club, mi-a făcut transferul definitiv“, mai povesteşte profesorul.
De atunci, Neculai Beligan nu a lipsit de la aproape niciun concurs în ţară şi se poate lăuda cu multe medalii, atât pe plan intern, cât şi pe cel european.
Profil
Născut. 2 februarie 1957, în Muntenii de Sus, Vaslui.
Studii. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi.
Familie. Este căsătorit şi are două fete.
Întrebări şi răspunsuri
Care este trofeul care v-a rămas la inimă?
Sunt mai multe întreceri care au o însemnătate aparte pentru mine. Aş vrea să amintesc, totuşi, de Campionatele Europene de la Bratislava, din 2003. Acolo, Florentina Elisei a obţinut locul IV la categoria 76 de kilograme. La Europenele din 2004, de la Skopje, la categoria 85 de kilograme, Cătălin Alistar a obţinut tot locul IV.
De ce ar trebui copiilor să le placă acest sport?
Şi copiii, dar mai ales părinţii, au observat că luptele libere îi pot ajuta în carieră. Aş vrea să văd copii, care în timp să trăiască din acest sport, dar din păcate nu există aşa ceva.




















































