Marman: Clone ale monumentelor lui Brâncuşi într-un sat mehedinţean

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Clonele pot fi văzute la intrare în satul Marman FOTO Corina Macavei
Clonele pot fi văzute la intrare în satul Marman FOTO Corina Macavei

Ansamblul arhitectural al lui Brâncuşi este şi mândria unor localnici dintr-un sat uitat de lume din Mehedinţi. Coloana Infinitului, Masa tăcerii şi Poarta sărutului, ce-i drept într-o variantă clonată, mult mai mică, străjuiesc drumul, care duce în satul mehedinţean Marman.

Localitatea în care nu mai vieţuiesc mai mult de 20 de suflete e la un pas să dispară de pe harta României, dar poate deveni celebră prin monumentele care imită celebrele sculpturi.

Povestea acestor monumente începe undeva în anul 2000, când un fiu al satului şi-a propus să transforme această micuţă localitate într-un sat de vacanţă. Copiile celebrului ansamblu de la Tîrgu Jiu se aflau în curtea unei foste întreprinderi, care urma să-şi închidă porţile, astfel că Dumitru Rujoi, s-a gândit că ar fi de bun augur să le amplaseze la intrare în sat. Aşa că le-a cumpărat şi după ce a primit aprobare din partea primăriei Husnicioara, le-a montat chiar la intrare în sătuc.

„Când am preluat eu funcţia de primar în 2000, un cetăţean al satului Marman, născut, crescut acolo, s-a gândit ca satul său natal să se dezvolte. Şi s-a hotărât să facă drumul pentru care a plătit el banii, a cumpărat de la o firmă Masa Tăcerii şi a dezvoltat sectorul zootehnic şi pe parcurs dorea să dezvolte acest sat. Nenorocirea a făcut ca soţia sa să decedeze, iar după aceea a avut şi dumnalui probleme de sănătate. Monumentele le-a luat de la o societate de la Valea Copcii, iar cu  acceptul primăriei le-a instalat pe domeniul public. Acolo vroiam să instalaăm şi un butic”, îşi aminteşte fostul primar al comunei Husnicoara, Constantin Rujoi.

Celebrele clone reuşesc să stârnească interesul celor care păşesc pentru prima dată în satul Marman şi să surprindă trecătorii în mod plăcut. „Am fost plăcut surprins când le-am văzut, chiar nu mă aşteptam. A fost o idee frumoasă şi reuşită în acelaşi timp”, spune Dragostin Donca un constructor din Petroşani, care construieşte o casă în satul Marman.

Localnicii se mândresc cu aceste monumente, dar trăiesc cu regretul că tot mai puţine persoane ajung în frumosul lor sat, despre care se spune că germanii nu l-au găsit în timpul celui de-al doilea război mondial.

„Monumentele sunt bune, sunt foarte frumoase, ne aduce aminte de cel care a fost Brâncuşi. Ne mândrim cu ele. Ale noaste nu se îngălbenesc, acolo probabil au fost recondişionate într-un stil mai haotic. Ele au fost montate la fosta întreprindere IMSAT, cel care le-a luat a fost domnul Rujoi, care acum locuieşte în Braşov”, a spus Titu Ponea, din Marman.

„La Marmanu este un om acolo din localitate, Rujoi îi spune, care a ajutat prin sat, a făcut diferite lucruri în avantajul oamenilor şi s-a gândit şi la treaba asta. Le-a luat de acolo şi le-a pus acolo în deal. Am văzut că se prezintă bine, numai că sunt mai mici şi Coloana, şi Poarta Sărutului, e şi Masa Tăcerii acolo cu scaune cu tot. E frumos să le priveşti”, spune  Petre Negrescu, din Oprăneşti, un sat învecinat. 

Diferenţe şi asemănări

Între sculpturile din beton de la Marman şi cele originale de la Târgu-Jiu există o clară asemănare, însă la o privire mai atentă se pot descoperi şi câteva diferenţe, sau poate chiar nota de originalitate a sculporului care l-a imitat pe Brâncuşi. Coloana Infinitului cea originală este compusă din 15 moduli octaedrici având la extremitaţile inferioară si superioară câte o jumatăte de modul, iar cea din Marman are doar 9 moduli şi două jumătăţi. Masa Tăcerii a lui Brâncuşi sugerează prin forma de clepsidră a scaunelor timpul scurs în tăcere înaintea unei confruntări, iar această formă a scaunelor lipseşte la Marman. Poarta Sărutului pare să fie cea mai asemănătoare cu cea originală, deşi ca mărime este mult mai mică.
 

Turnu-Severin



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite