Substanțe toxice interzise, împrăștiate pe mii de hectare de teren din Delta Dunării. Fost guvernator, trimis în judecată
0Timp de mai mulți ani, mii de hectare de teren agricol din Delta Dunării au fost tratate cu substanțe toxice interzise (insecticide) în scopul creșterii producției. Totul s-a făcut cu girul unor persoane aflate la conducerea rezervației.
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța au trimis-o în judecată pentru abuz în serviciu pe Viorica-Fănica Bîscă, fost guvernator al Deltei Dunării, în momentul de față director executiv în cadrul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). În același dosar mai sunt trimise în judecată, tot pentru abuz în serviciu, Gabriela Bucur (consilier superior și șef serviciu Reglementare Autorizare ARBDD) și Cornelia Benea (director adjunct Direcția Management Economic și șefă a Serviciului de Reglementare Autorizare – acum pensionată).
Cele trei inculpate sunt acuzate că în anii 2009, 2012 și 2015 au creat cu intenție un cadru de reglementare ilegal, care contrazice Legea 82/1993 de constituire a Rezervației, întocmind și aprobând liste cu produse toxice (insecticide) care să poată fi folosite în agricultura din deltă pentru a spori culturile. De asta au profitat, spun anchetatorii, SC Delta-Rom Agriculture SRL și SC Anglo Rom Agriculture SRL, firme care aveau concesionate 13.000 de hectare de teren agricol în interiorul ARBDD și care acum fac obiectul unor cercetări penale.
Conform rechizitoriului întocmit de procurori, articolul 10 din Legea 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării interzice folosirea îngrășămintelor și produselor de protecția plantelor pe teritoriul rezervației în agricultură, silvicultură și piscicultură. Mai mult, începând cu anul 2011, prin Legea 136/2011 se prevede ca pe terenurile din rezervație, pe lângă obligativitatea utilizării în agricultură doar a mijloacelor ecologice admise, să fie interzisă utilizarea produselor fitosanitare și a îngrășămintelor chimice.
Listele care aprobau folosirea insecticidelor
În teritoriul rezervației, firmele care se ocupă de agricultură funcționează în baza unei autorizații de mediu emisă de ARBDD. Pentru ca aceste firme să poată folosi insecticide era nevoie ca Administrația Rezervației să emită un act de reglementare.
Procurorii spun că cele trei inculpate „au întocmit ilegal liste cu produse de protecție a plantelor și îngrășăminte chimice autorizate a fi folosite în RBDD și autorizații de mediu cu încălcarea fățișă a legii, prin acte prin care s-a creat premisa utilizării (ilegale, dar cu aparență de respectare a normelor) de către agenții economici implicați a unor produse fitosanitare și îngrășăminte chimice interzise.”
În anul 2009, Gabriela Bucur a întocmit o listă cu peste 130 de substanțe admise a se folosi în agricultura deltaică susținând, spun procurorii, că produsele respective respectă interdicțiile prevăzute de legea ARBDD. Lista a fost apoi avizată de Cornelia Benea. Deși valabilitatea unei asemenea liste trebuia să fie strict pentru anul respectiv, aceasta a produs efecte până în 2012, deoarece agenții economici s-au prevalat de ea și în anii următori, ARBDD nefăcând nimic în sensul acesta.
În anul 2012, aceeași Gabriela Bucur întocmește o listă de cinci produse – insecticide (Laser 240 SC, Decis 25 WG, Proteus OD110, Karate Zeon și Vantex 60CS) admise a se folosi în agricultură, pe teritoriul rezervației. Și de data aceasta, lista este vizată de Cornelia Benea și ajunge la Viorica-Fănica Bîscă, cea care era guvernator la acea vreme, care o aprobă fără a o discuta în Colegiul Executiv și în comisiile interne ale ARBDD, așa cum prevedeau regulamentele. A făcut acest lucru deși Ministerul Mediului a informat RBDD că insecticidele respective sunt interzise în agricultura din deltă. Toate cele cinci insecticide sunt „foarte toxice cu mediul acvatic, producând efecte pe termen lung”, conform fișelor tehnice.
Lista din 2012 (deși valabilă doar în acel an) a produs efecte până în 2015, deoarece conducerea ARBDD nu a intervenit cu vreo altă reglementare. În 2015, Gabriela Bucur întocmește o nouă listă cu aceleași cinci insecticide permise, iar lista este avizată de Viorica-Fănica Bîscă, director executiv la acea vreme în cadrul ARBDD.
Abia în anul 2017, ARBDD emite un act prin care această listă este anulată, iar procurorii consemnează că cele două firme private au folosit aceste substanțe interzise pe teritoriul Deltei Dunării cel puțin patru ani (2013-2016), ani pentru care există documente ce ar dovedi utilizarea lor.
Intervenții ilegale asupra solului, cu efecte greu de cuantificat
Anchetatorii prezintă în rechizitoriu concluziile unui studiu efectuat de ICPA SA și pus la dispoziție de ARBDD: „cele două firme au intervenit ilegal asupra terenurilor cu substanțe interzise, nu o dată, ci în mod repetat, astfel că biodiversitatea din Delta Dunării a fost afectată în mod inerent ca urmare a folosirii acestor substanțe interzise.”
Și Consiliul Județean Tulcea, proprietarul acestor terenuri agricole, susține într-un răspuns adresat Parchetului că s-a produs „o poluare a solului cu consecințe greu de cuantificat la acest moment.”
„Cele cinci produse sunt amestecuri de mai multe substanțe, având cel puțin o toxicitate acută și cronică față de mediul acvatic și pești, așa cum rezultă din fișele de date de siguranță care le însoțesc”, notează anchetatorii.
În cazul celor trei inculpate, luând în considerare funcțiile pe care le-au îndeplinit, procurorii susțin că au acționat cu intenție directă, prevăzând și urmărind rezultatul acțiunilor lor. Aceștia nu exclud ca în cauză să se poată discuta și de alte infracțiuni de corupție, dar precizează că asta ar fi sarcina unei alte unități de parchet.
„Adevărul” a solicitat celor trei inculpate puncte de vedere cu privire la acuzațiile aduse de procurori. Acestea au susținut că dosarul penal se află în cameră preliminară la Judecătoria Tulcea și, până la o decizie definitivă, nu fac declarații.
„Nu mă consider vinovată și aștept soluționarea favorabilă în instanță. Acuzațiile nu sunt întemeiate, mai mult de atât nu comentez”, a ținut să precizeze Cornelia Benea.
Se încarcă comentariile...
