FOTO Un cercetător tulcean, în Saharna, Republica Moldova: „Am văzut vestigii care arată clar că avem o istorie comună“
0
Dr. Sorin Ailincăi, cercetător al Institutului de Cercetări Eco Muzeale Tulcea, s-a întors recent din Republica Moldova, acolo unde a fost „în recunoaştere“: a studiat vestigiile din localitatea Saharna şi speră ca în viitorul apropiat să poată depune un proiect pentru o cercetare comună în zona atât de bogată în vestigii.
A stat două săptămâni în zona Saharna, situată în Raionul Rezina, aflat în zona de NE a Republicii Moldova, în imediata apropiere a Nistrului.
Aici au fost găsite aşezări similare, cimitire similare, acelaşi tip de ceramică, practic un sistem de valori spirituale prezente în Dobrogea şi în Saharna.
Regiunea cuprinde defileuri stâncoase foarte spectaculoase cu peşteri, mici râuri şi cascade precum şi un minunat complex monastic ctitorit în secolul XV.
Pe lângă superbul peisaj, zona Saharnei prezintă un interes arheologic ridicat datorită identificării aici a numeroase situri (aşezări şi cimitire) ce pot fi datate mai ales în intervalul cuprins între perioada timpurie a epocii fierului (cultura Saharna, secolul X-VIII a.Chr.) şi a doua epocă a fierului (secolul IV-III a.Chr.).
„Deşi în parte identificate încă din anii 40 de către arheologul D. G. Smirnov, siturile din zona Saharnei au început să fie temeinic cercetate prin implicarea din 2001 a arheologilor din cadrul Catedrei Istoria Românilor şi Antropologie şi a Laboratorului de Cercetări Ştiinţifice Tracologie ale Universităţii de Stat din Moldova. Săpăturile sunt însoţite de o foarte bună activitate didactică, studenţii implicaţi în stagiul de practică fiind iniţiaţi în bazele arheologiei“, povesteşte Sorin Ailincăi.
Pe lângă numeroasele artefacte descoperite, în zona Saharna au fost identificate numeroase indicii ce stabilesc anumite succesiuni cronologice între diverse grupuri culturale de la începutul epocii fierului. Tot pe aceste platouri au fost cercetate unele dintre cele mai impunătoare fortificaţii atribuite geţilor, valurile de apărare şi bastioanele fiind foarte bine conservate.
„Astfel, promontoriul delimitat la nord, est şi vest de defileuri cu pante înalte şi abrupte a fost barat din partea de sud-vest cu un sistem defensiv destul de complicat. Incinta cetăţii are forma unui triunghi cu o suprafaţă de 10 hectare. În prezent, sistemul defensiv este reprezentat de un val, sesizat pe o lungime de 460 metri. Spre sud, în partea exterioară, paralel valului a fost săpat un şanţ. Apărarea cetăţii a fost amplificată prin intermediul a trei bastioane amplasate în faţa liniei defensive. Bastioanele au fost amplasate şi construite în aşa mod ca fiecare din ele să ţină apărarea unui anumit sector. Bastionul de est şi de vest supravegheau flancurile, iar cel central – întregul sector al cetăţii“, mai spune Sorin Ailincăi.
O istorie comună
Ce a aflat cercetătorul tulcean: geţii erau prezenţi atât la Dunărea de Jos cât şi în zona Nistrului, până la Nistru mijlociu. Tot în zona Nistrului a fost identificată practic o concentraţie de fortificaţii, una dintre acestea este cea de la Saharna, ceea ce denotă existenţa aici, până la vărsarea Nistrului, a unui centru de putere getic care poate fi pusă în directă legătură cu ceea ce este în Dobrogea.
„În linii mari este vorba de aceleaşi vestigii istorice, mai mult decât atât, în Republica Moldova parcă sunt înconjurate cu o aură istorică mai pronunţată. Sunt foarte bine conservate şi au fost conservate de autorităţi, chiar şi de cele ruse. Sunt aceleaşi vestigii ca şi în Dobrogea“, mai spune Ailincăi.
Arheologie experimentală
Întreaga activitate de cercetare este dublată şi de o lăudabilă iniţiativă în ceea ce priveşte arheologia experimentală. Sub îndrumarea profesorilor studenţii pot face ceramică după tehnologia primei epoci a fierului sau sunt construite locuinţe asemănătoare celor preistorice, mai povesteşte cercetătorul tulcean.
Începând din acest an a fost încheiat un protocol de colaborare ştiinţifică între Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea şi Universitatea de Stat din Moldova, înţelegere ce stipulează, printre altele, şi participarea cercetătorilor tulceni la săpăturile de la Saharna.
Această colaborare se încadrează în politica de intensă colaborare cu Republica Moldova iniţiată şi aplicată începând cu anii 90 de fondatorul ICEM, Gavrilă Simion, care a fost printre altele şi profesor asociat al Universităţii de Stat din Moldova.
Mai citiţi şi:
Se rescrie istoria Deltei Dunării
FOTO Impresionant: La poalele cetăţii Enisala, arheologii au găsit aşezări din Epoca Fierului!
Se încarcă comentariile...
