„Vara, Dunărea Veche se transformă în Bulevardul Magheru“, atrage atenția fostul guvernator Mușatescu

Mălin Mușatescu, fostul guvernator al Rezervației Biosferei, face o analiză a ceea ce a mai rămas din aria naturală protejată, unde tradiția se pierde pe zi ce trece.

Momentul în care o barcă intră într-o colonie de păsări Arhivă Adevărul

O plimbare într-un sat din Delta Dunării, spune el, scoate la iveală piscine, karaoke, termopane, acoperișuri din tablă. „Lejanca (patul cu sobă) este înlocuită cu centrală electrică, iar lipovenii cu barbă au dispărut asemenea linilor, caracudelor. Apele sunt tulburi, barbotate de un trafic de bărci ce vara transformă Dunărea Veche în Bulevardul Magheru. Apa miroase a canalizare, iar aerul are un damf puternic de gaze de eșapament“, spune Mușatescu. Cândva, lipovenii cei cu barbă aveau iubire de baltă și credință în Dumnezeu. „Îmi este dor de casele lor vechi, cu acoperiș de stuf, pereți albi și lemnărie albastră, cu lejanca și icoane. Mi-e dor de apele limpezi și pline de păsări, nuferi și pești. Sunt în Deltă, dar toate astea sunt departe“, scrie Mălin Mușatescu într-un articol publicat în revista Arhitectura, lansată recent la Tulcea.

Fostul guvernator spune că turismul în Delta se bazează declarativ pe borșul și plachia din pește proaspăt și alte mâncăruri pescărești tradiționale. În realitate însă, peștele, cu predilecție crapul, este prins în prohibiție, atunci când întră pe zonele de inundație, la reproducere. „Așa omul Deltei împușcă doi iepuri deodată: carne și icre. Toate, la kilogram, îi aduc un câștig frumos când pescuitul este interzis, iar pensiunile își fac plinul cu peste pentru sezonul turistic care vine. În august, bulucul de turiști pentru care Delta înseamnă borș și «pelican alergat cu barca» mănâncă plachia de crap proaspăt cu crap care și-a dormit somnul de veci trei – patru luni în congelatorul întreprinzătorului deltaic“, dezvăluie el.

„În siajul fiecărei bărci moare în fiecare zi de sezon turistic o bună parte din biodiversitatea Deltei“

Cum pescuitul, ca activitate tradițională centrală în baltă, este în declin masiv, pescarii comerciali devin barcagii pe flotilele de corsare achiziționate pe bani europeni în proiecte ce urmăresc dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

Bărcile puternice și rapide întră peste tot în Delta cu turiștii, distrugând sustenabil habitatele acvatice fragile din ghiolurile cu apă mică și din canalele secundare. „Goana cu peste 60 km/ora este deliciul turiștilor de o zi, care plătesc o șpagă barcagiului să între în zone cu păsări și să le alerge pentru a face poze cu telefonul la gușă pelicanului ce își ia zborul greoi de pe apă, vomitând vinovat un ciortan. Victime colaterale sunt găinușele de baltă și lișițele peste care barcă se șuie în viteză și le absoarbe în elice. Și nu doar păsările întră în acest malaxor turistic, ci și peștii, melcii, broaștele și tot ce înseamnă specii acvatice în Delta Dunării. Dovadă sunt pescărușii care survolează siajul bărcii, culegând bucățile de carne, tocate de elice, în care tocmai se stinge ultima fărâmă de viață. În siajul fiecărei astfel de bărci care aleargă nebunește prin Delta moare în fiecare zi de sezon turistic o bună parte din biodiversitatea Deltei“, spune el.