Schimbare pe străzile din Iran: tot mai multe femei renunță la hijabul obligatoriu, în ciuda riscurilor. De la ce a pornit mișcarea națională
0Pe străzile Iranului se simte o schimbare fără precedent: tot mai multe femei aleg să renunțe la hijabul obligatoriu, riscând arestarea. Ceea ce a început ca un gest de sfidare s-a transformat într-o mișcare națională care pune la încercare autoritatea regimului.
Iranul traversează o transformare profundă și, poate, ireversibilă. Într-o societate în care hijabul a fost, timp de peste patru decenii, un simbol impus al controlului religios și politic, tot mai multe femei aleg acum, în ciuda riscului de a fi arestate, să nu mai poarte vălul islamic.
În capitala iraniană, Teheran, imaginea femeilor fără hijab devine tot mai familiară. În cafenele, în metrou sau în parcuri, tinerele poartă haine colorate, părul liber și un aer de sfidare calmă. Una dintre ele este Zeinab Rahimi, jurnalistă de 22 de ani, care a renunțat la vălul obligatoriu de mai bine de doi ani.
„Îmi place să văd femeile îmbrăcate cum preferă și să-și lase părul liber. Nu am mai trăit așa ceva în țara noastră de mulți ani. Este frumos când nu trebuie să te înfășori, mai ales când ai detestat mereu acest lucru”, a spus Zeinab Rahimi pentru Radio Farda, potrivit rferl.org.
Gestul său, aparent banal, este un act de sfidare directă la adresa legilor impuse după Revoluția Islamică din 1979, când hijabul a devenit obligatoriu pentru toate femeile, indiferent de credință sau vârstă.
Ce le-a dat curaj femeilor iraniene să renunțe la vălul islamic
Mișcarea a pornit după ce un veteran al taberei conservatoare din Iran a declarat, într-un interviu pe 4 octombrie, că nu există o „lege executorie” privind obligativitatea purtării hijabului. Mohammad Reza Bahonar a stârnit un val de controverse după ce a sugerat că femeile nu ar fi obligate să poarte vălul islamic și că nu ar trebui sancționate dacă aleg să nu-l poarte. Afirmațiile sale au declanșat reacții dure din partea politicienilor și publicațiilor de linie dură, care l-au acuzat că subminează legile islamice și valorile Republicii Islamice.
„În acest moment, nu există o lege obligatorie sau executorie privind hijabul. Decizia generală a autorităților politice este că legea hijabului obligatoriu nu este pusă în aplicare. Unii insistă că hijabul trebuie să fie obligatoriu. Eu, încă de la început, nu am crezut niciodată în obligativitatea hijabului – și nici acum nu cred”, a spus Mohammad Reza Bahonar.
Într-un stat în care respectarea hijabului a fost transformată în lege, asemenea afirmație echivalează cu o negare a dogmei religioase, aşa că nu este de mirare că a stârnit un val de reacții negative, notează amwaj.media.
Totuși, el a admis că ar trebui să existe anumite limite în privința vestimentației:
„Întrebarea reală este: până unde poate fi permisă nuditatea? Fiecare societate are propriile standarde de îmbrăcăminte care trebuie respectate.”
Acuzații de trădare și blasfemie
Declarațiile lui Mohammad Reza Bahonar au declanșat o furtună în tabăra conservatoare. Deputatul Mohammad Mehdi Rastineh, membru al Frontului Stabilității Revoluției Islamice, a spus că „termenul hijab obligatoriu este o invenție a dușmanilor Republicii Islamice”.
Un alt parlamentar, Mohammad Taghi Naqdali, a mers mai departe, acuzându-l pe Bahonar că „a uitat sângele fratelui său martirizat”, referindu-se la fostul prim-ministru Mohammad Javad Bahonar, ucis într-un atentat în 1981.
În presă, reacțiile au fost la fel de vehemente. Hossein Shariatmadari, redactorul-șef al ziarului ultraconservator Kayhan, a acuzat că astfel de afirmații „servesc inamicilor islamului” și subminează ordinea morală a țării.
După reacțiile dure, Bahonar și-a retras sâmbătă declarațiile, numind hijabul „o necesitate socială” și cerând sancționarea celor care îl sfidează.
Iranul reafirmă obligativitatea hijabului
Purtătorul de cuvânt al sistemului judiciar din Iran a confirmat marți că legile privind purtarea hijabului rămân în vigoare, în contextul în care tot mai multe femei par să sfideze public regula vălului islamic.
Ali-Asghar Jahangir a declarat că Bahonar „și-a corectat afirmațiile” și a adăugat că pedepsirea celor care nu respectă hijabul continuă conform legislației în vigoare.
Punctul de cotitură
Fenomenul, născut din protestele izbucnite după moartea Mahsa Amini, o tânără arestată pentru că nu purta hijabul, a evoluat într-o mișcare amplă de rezistență civică. În timp ce autoritățile încearcă să-și mențină autoritatea, valul schimbării pare imposibil de oprit.
Amini a fost arestată pentru că purta hijabul „necorespunzător”. Trei zile mai târziu, a murit în spital, iar imaginile cu familia sa îndurerată au declanșat un val uriaș de proteste în întreaga țară.
Sub sloganul devenit simbol global „Femeie, Viață, Libertate” (Zan, Zendegi, Azadi), mii de persoane, femei și bărbați, au ieșit în stradă. Unele femei și-au ars hijaburile în fața forțelor de ordine, iar altele şi-au tăiat părul în semn de doliu și sfidare.
Protestele s-au extins rapid în zeci de orașe și au devenit cea mai mare amenințare la adresa regimului teocratic de la sfârșitul anilor ’80. Potrivit Iran Human Rights, cel puțin 551 de oameni au fost uciși de forțele de securitate, iar mii au fost arestați.
Reacţia autorităţilor
În urma protestelor, guvernul iranian a încercat să-şi consolideze controlul printr-o nouă lege, Legea Hijabului și Castității, adoptată în 2024, care prevedea pedepse severe: amenzi mari, interdicții de călătorie și chiar închisoare pentru femeile care nu respectau codul vestimentar.
Cu toate acestea, confruntate cu presiunea publică și cu teama unei noi revolte, autoritățile au decis suspendarea aplicării legii, Consiliul Suprem de Securitate Națională (SNSC), condus de președintele țării, blocând temporar implementarea.
Ce prevede legea suspendată
Legea din 2024, intitulată „Sprijinirea familiei prin promovarea culturii castității și a hijabului”, rămâne oficial în vigoare, dar neaplicată.
Aceasta conține 74 de articole și prevede, printre altele: amenzi considerabile pentru femeile care refuză hijabul; restricții la serviciile publice pentru cele care nu achită amenzile în termen de zece zile; obligația pentru instituții și companii de a monitoriza respectarea codului vestimentar; instalarea de camere CCTV cu recunoaștere facială pentru identificarea „infractoarelor”.
Suspendarea aplicării acestei legi a fost aprobată de SNSC cu acordul tacit al liderului suprem, Ayatollah Ali Khamenei, ceea ce arată dorința regimului de a evita o nouă explozie socială.
O schimbare care nu mai poate fi oprită
Conform unui reportaj Radio Farda, femei din cel puțin șapte orașe iraniene confirmă că fenomenul renunțării la hijab este în plină expansiune.
„După protestele din 2022, femeile care nu purtau hijab țineau o eșarfă în geantă, în caz că apărea poliția moralității. Acum ies complet fără eșarfă. Nu o mai poartă și nici nu o țin în jurul umerilor”, a povestit tânăra jurnalistă Zeinab Rahimi.
Chiar și în orașele mai mici, cum este Yasuj, din sud-vestul Iranului, schimbarea e vizibilă. O localnică a declarat, sub protecția anonimatului: „Procentul femeilor fără hijab este mai mic decât în Teheran, dar cele care o fac sunt considerate curajoase”.
Cineasta Mojgan Ilanlou, care documentează lupta femeilor iraniene, crede că această transformare ca ireversibilă: „Această schimbare nu poate fi inversată sau controlată. Guvernul a fost forțat să se retragă de determinarea femeilor iraniene care au luptat pentru dreptul de a purta ce vor”.
Într-un context regional instabil, cu sancțiuni ONU reimpuse, negocierile nucleare blocate și amenințarea unui conflict major în Orientul Mijlociu, regimul de la Teheran caută un echilibru delicat între reprimare și toleranță temporară.
Oficial, hijabul rămâne parte a „valorilor islamice”, dar, în practică, tot mai multe femei își afirmă libertatea. Această disonanță reflectă o realitate socială care nu mai poate fi ascunsă: tinerii iranieni vor o viață diferită, iar generația care a crescut cu internetul și rețelele sociale refuză să mai trăiască sub frică.
Se încarcă comentariile...
