Vestea demisiei Papei a luat prin surprindere Biserica Catolică din România: „A existat un singur caz de acest gen, în 1294“

Johann Dirschl, la biroul său de la Episcopia Romano Cartolică din Timişoara

Johann Dirschl, vicarul general al Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara, a vorbit în exclusivitate pentru Adevărul, despre vestea demisiei Papei Banedict al XVI-lea

Vestea demisiei Papei Benedict al XVI-lea a luat prin surprindere întreaga Biserică Romano-Catolică din România. Nimeni nu se aştepta la acest gest din partea Suveranului Pontif Joseph Aloisius Ratzinger, având în vedere că de-a lungul timpului a existat doar un singur caz în care un papă îşi dă demisia.

“Acest anunţ a luat prin surprindere pe toată lumea. Şi pe cei de la Roma. Nu ne aşteptam la aşa ceva. În istorie a existat un singur caz de acest gen, în 1294, când Papa Celestiu a V-lea a renunţat după şase luni de la alegerea sa. A fost o perioadă în care, timp de doi ani, nu au fost cardinali, din cauza ciumei. De frică, nici nu s-au adunat pentru alegerea unui Papă. Astfel, a acceptat Celestiu să devină Papă, dar şi-a dat seama că nu poate face faţă şi, înainte de Crăciun, a renunţat. A fost prima şi ultima demisie a unui Papă”, a declarant Johann Dirschl, vicarul general al Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara.

Au existat numeroase discuţii la Vatican când un Papă se îmbolnăvea, ori nu mai putea face faţă exigenţelor. Însă alegerea unui nou Suveran s-a făcut de abia după moartea Papei. Este şi exemplul Papei Ioan Paul al II-lea, care a trecut în lumea celor drepţi în 2005.

“Şi Papa Ioan Paul al II-lea şi-a dus crucea până la capăt, chiar dacă era bolnav şi deja vorbea foarte greu, având în vedere că suferea de Parkinson. Dar nu a renunţat până la sfârşit. În cazul Papei Benedict, nu neapart despre boală este vorba, ci de bătrâneţe. În ultima perioadă, el era dus cu un fel de scaun. Este un gest pe care îl face cu responsabilitate, în deplinătatea facultăţilor sale mintale. Ştie că nu poate face faţă administrării şi îndatoririlor sale. Consideră că altcineva le va putea face mai bine”, a mai spus preotul Johann Dirschl, care l-a văzut pe Joseph Aloisius Ratzinger în anul 2006, în Germania.

Cardinalii vor alege un nou papa în 30 de zile

Conform regulilor, după demisia Papei (la fel ca şi în cazul morţii), cardinalii trebuie să se retragă, iar în cel mult 30 de zile trebuie să anunţe numele noului Papa.

După moartea lui Papa Ioan Paul al II-lea, cardinalii de la Vatican au anunţat în timp record numele succesorului. Papa Benedict al XVI-lea a fost ales în doar 26 de ore, moment în care s-a semnalizat fumul alb prin care se anunţă “Habemus Papam”. “Cardinalii nu ies până se alege noul papa. Acum va fi mult mai greu. În 2005, cu alegerea cardinalului Ratzinger a fost relativ simplu, pentru că era foarte apropiat de Papa Ioan Paul al II-lea. Erau prieteni şi un om care se afla în spatele lui. Acum va fi mai complicat. Alegerea se face, de obicei, din rândul cardinalilor. Numărul lor este undeva între 80 şi 120 şi sunt din întreaga lume. Doar vreo 20 sunt la Vatican”, a afirmat Johann Dirschl.

"A fost un teolog de excepţie"

Papa Benedict al XVI-lea nu a fost niciodată în România, însă, în 2006, a primit un titlu de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. A acceptat această distincţie doar pentru că propunerea a venit când încă era cardinal. “Nu există decât cuvinte frumoase despre Papa Benedict al XVI-lea. Era greu de găsit un teolog atât de bun cum era el. Anul trecut a scris al trelea volum din seria Isus, iar mulţi au aşteptat să găsească ceva cu care să îl atace. Dar nu au găsit. Este un teolog de excepţie”, a mai declarat Johann Dirschl, vicarul general al Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara.

Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul Papă care a vizitat România, iar Papa Benedict al XVI-lea ar fi trebuit să facă prima vizită papală în Bulgaria. Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple în acest an, dar cu siguranţă nu se va mai întâmpla.