Unic: un sat din Banat, construit de nemţi acum două secole, are forma unui dreptunghi perfect

Localitate înfiinţată de către nemţii veniţi în Banat în anul 1783, Bacova (judeţul Timiş) număra 2.000 de persoane în 1985. Astăzi, în Bacova mai trăiesc 19 nemţi. Localitatea are, pe hartă, forma unui dreptunghi aproape perfect.

Străzi paralele şi un dreptunghi perfect. Sunt lucruri care îţi sar în ochi atunci când te uiţi pe harta localităţii timişene Bacova. Istoria satului Bacova, publicată de siteul banaterra.eu, arată că, în secolele IV - V, între hotarele localităţii a existat o mare aşezare. „Înaintea de colonizarea cu şvabi din 1783 - când a primit numele de Bachovar (în cinstea comisarului districtual Ioan Bacho), satul a fost locuit de români, care cu încetul s-au retras în satele învecinate, imigranţii stabilindu-se pe terenul defrişat de păduri. Satul a fost devastat de turci în 1788 si în 1836 de holera (când 200 de localnici au murit). Anul 1864 a fost rodnic în recolte. În 1945, din 438 de deportaţi în Rusia, 57 nu s-au mai întors. Dupa Revoluţia anticomunistă din 1989, 1308 de localnici au emigrat”, arată Eugen Gherga, pe siteul amintit.

Harta localităţii timişene Bacova este un dreptunghi aproape perfect FOTO Google

Unul dintre puţinii nemţi care mai locuiesc în Bacova este Helene Buchall. La cei 74 de ani, Helene Buchall trăieşte nemţeşte printre „viniturile” din Bacova. Helene spune că în timp ce mulţi oameni de pe strada ei stau pe bancă, ea lucrează grădina şi creşte o vacă, fiind hotărâtă să lucreze până când nu va mai putea.

„Fiecare stradă a avut o fântână mare. Viniturile au distrus tot. Nu pot să uit cum a fost Bacova şi cum e acum. Atunci nu a fost o palmă de pământ nelucrată în grădină. Toţi spun că nu se mai merită. Se merită, dar trebuie muncă”, a spus femeia, care mărturiseşte că, la fel ca alţi etnici germani, putea să plece după Revoluţie în Germania, dar i-a părut rău să îşi lase gospodăria, iar acum nu regretă că a rămas.