Povestea atentatului terorist comis la Timișoara, în 1938. Patru persoane au fost ucise, peste 70 rănite
0O bombă amplasată în Sala Teatrului Comunal din Timișoara, în timpul unui spectacol susținut de îndrăgita actriță Sidy Thal, a ucis patru persoane – acesta este doar unul dintre multele evenimente antisemite cu victime care s-au desfășurat în perioada interbelică.
Atentatul din 1938 de la Timișoara este o pagină neagră din istoria orașului de pe Bega. S-a scris și s-a vorbit foarte puțin despre cumplitul episod din Sala Teatrului Comunal.
La nici trei săptămâni, după ce în Germania au fost profanate și incendiate sinagogile, după ce în plină stradă au fost bătuți și maltratați evreii, după ce au început arestările împotriva evreilor, s-au declanșat o serie de evenimente în aproape toată Europa, în vederea susținerii ideologiei național-socialiste. Cercurile fasciste din România se impuneau cu tot mai multă vigoare.
Prin anul 1920, populația Timișoarei era alcătuită, cu aproximație, din 29.000 de germani (șvabi), cam 26.000 de maghiari, aproximativ 15.800 de români și 8.300 de evrei. Numărul evreilor a început să scadă pe la mijlocul anilor 1930, când în România a apărut antisemitismul manifestat fără rețineri, iar oamenii au început să emigreze. În 1935, în oraș mai trăiau în jur de 7.500 de evrei.
Participarea culturală la viața orașului de pe Bega era un lucru firesc pentru populația evreiască. Iată de ce era un lucru deloc neobișnuit ca în Teatrul Comunal să figureze pe afișe și spectacole în limba idiș.
Așadar, în 26 noiembrie 1938, în Teatrul Comunal din Timișoara (astăzi Teatrul Național), se prezenta o operetă, o piesă veselă, de divertisment: „Cea părăsită și baroana“. Era pentru a doua oară la Timișoara – prima dată, cu o lună în urmă, sala era plină, iar publicul a cerut o nouă reprezentație.
Vedeta serii era cântăreața și actrița evreică Sidy Thal. Artista, originară din Cernăuți, era angajată a renumitului teatru de limbă idiș de la București, Barașeum. Pentru spectacolul programat se vânduseră toate biletele, iar majoritatea celor prezenți în sală erau evrei.
La scurt timp după ridicarea cortinei, tocmai în momentul când publicul aștepta apariția artistei, un bărbat, membru al organizației fasciste Garda de Fier, a aruncat de pe balcon două grenade de mână în mijlocul publicului din sala plină-ochi. Patru oameni au fost omorâți pe loc, iar mai bine de 72 au fost răniți: 30 de persoane au suferit răni grave, 42 dintre spectatori au scăpat cu răni ușoare. Actrița Sidy Thal a supraviețuit atentatului pus la cale la teatrul din Timișoara.
Teroristul, un etnic german convertit la ortodoxie
Teroristul care a aruncat două grenade în sala Teatrului Comunal din Timișoara, ucigând patru oameni, a fost identificat în persoana lui Ferdinand Ghedeon. Era un etnic german, născut la Oțelul Roșu, în vârstă de 32 de ani, convertit la ortodoxie şi membru activ al Gărzii de Fier. Acesta lucra ca lăcătuș la Depoul CFR din Timișoara.
Conform documentelor legiunii de jandarmi Timiş-Torontal, păstrate la CNSAS, atentatul a fost executat din ordinul conducătorilor mișcării legionare din cadrul Școlii Politehnică. Complicii și autorii morali au mai fost studenții politehniști Petru Fleschin, Petru Stănescu și Ion Popa – fost lăcătuș la Atelierele CFR, concediat după ce a fost condamnat șase luni pentru activități legionare.
Din documente recent descoperite, păstrate în arhiva CNSAS din Bucureşti, nu rezultă ce s-a întâmplat cu teroriştii. Din alte surse se ştie că o parte dintre organizatorii atentatului sângeros din 1938 au fost executaţi la Huedin în noapte de 13/14 februarie 1939. Deocamdată, soarta celui care a aruncat grenadele rămâne învăluită în mister“, a spus William Totok.
Atmosferă plină de violență în România
Jurnalistul și publicistul timișorean William Totok, care trăiește la Berlin, a fost primul care a avut ocazia să cerceteze, în 2021, documentele aflate în arhivele de la CNSAS.
„Într-o primă radiotelegramă, trimisă de către inspectorul de poliţie Cornel Sava (deja la ora 22.25) la Bucureşti se vorbeşte despre «o bombă» aruncată «din galerie în parter» care «a rănit 20 de persoane». Un raport al Inspectoratului de Jandarmi, trimis tot atunci la Bucureşti, cuprinde deja mai multe amănunte. În raport se vorbeşte despre «două bombe» aruncate de la «galerie» care au făcut multe victime. «Până în prezent sunt trei morţi şi circa 30 de răniţi». Se precizează că autorii «nu au fost descoperiţi», dar că «în oraş e linişte» şi că «cercetările sunt în curs». Un alt raport, întocmit în cursul nopţii, cuprinde o primă listă nominală cu cei internaţi în «spitale şi sanatoria», cât şi numele unui mort. Tot acolo se mai spune că 30 de persoane au avut răni uşoare şi n-au avut nevoie de îngrijiri medicale. A doua zi, autorităţile au reuşit să culeagă mai multe date, raportând la Bucureşti că atentatul a fost comis de o persoană care a aruncat «două grenade de mână». Documentul cuprinde un bilanţ din care rezultă că trei persoane au murit, circa 30 au fost grav rănite şi 42 au suferit leziuni uşoare“, susține William Totok.
Înmormântarea de la Cimitirul Evreiesc
Înmormântarea a trei victime ale atentatului de la Timișoara, Berthold Eckstein, Serena Hirsch și Izodor Segal, a avut loc în data de 28 noiembrie 1938. Serviciul secret, Siguranța, a urmărit cu mare atenție toată înmormântarea și a consemnat că au participat aproximativ 1.000 de persoane.
A remarcat, de asemenea, că rabinul, în cuvintele sale de rămas-bun, a evitat cu grijă orice referire sau aluzii politice în legătură cu fapta sângeroasă. Pe data de 30 noiembrie a fost înmormântat și Simon Hirsch, un membru activ al organizației evreiești de binefacere și într-ajutorare WIZO și Keren Hayesod. În plus, cu o zi înainte, alți trei evrei căzuseră victime ale unor atentate antisemite la Timișoara.
Timișoara după atentat
Imediat după atentat, Poliția și Siguranța au blocat toate căile de comunicații din și înspre Timișoara – nu se mai putea intra, nici ieși din oraș. Au fost întrerupte și liniile telefonice. S-au făcut razii și controale în diverse instituții, în baruri, restaurante. Cenzura a primit dispoziţia să nu permită publicarea vreunui articol despre atentat. Presa din România nu a publicat nimic. În ciuda blocadei totale, în presa internațională au apărut totuși relatări despre atentat.
„Astfel se explică de ce despre atentatul sângeros din Timişoara nu se ştie aproape nimic, în afară de faptul că a avut loc. De amintit ar mai fi că în urma zvonurilor care au început să circule, presa străină a ajuns în posesia unor informaţii care au fost publicate în ziarul francez «Le Temps», dar şi în oficiosul nazist «Völkischer Beobachter» şi în ziarele Austriei anexate, «Neues Wiener Tagblatt» şi «Salzburger Volksblatt». În ştirea din «Völkischer Beobachter» (28.11.1938) se spune că spectatorii erau evrei, dintre care trei au murit. «Neues Wiener Tagblatt» (29.11.1938) completează ştirea cu o serie de informaţii similare, în care este vorba despre acţiuni contra evreilor din alte ţări“, a completat William Totok.
Activitatea unei grupări extremiste de dreapta
Atentate împotriva evreilor au avut loc la Oradea, Beiuș, Lugoj, Rădăuți, Reșița, Alba Iulia, Hunedoara, Cluj, Reghin.
„Reţele teroriste legionare au acţionat în 1938 în toată România. Au pus la cale atentate sângeroase, incendieri şi atacuri violente. Ţinta principală a atentatelor, înregistrate în noiembrie, erau evrei. Acest fapt este o dovadă evidentă că motorul ideologic al acţiunilor teroriste era antisemitismul structural, caracteristic pentru extremiştii de dreapta din perioada aceea. Asta în pofida încercărilor ulterioare de negare sau bagatelizare a antisemitismului în memoriile, în publicistica sau în declaraţiile publice aparţinând unor legionari sau simpatizanţi ai Gărzii de Fier“, susține William Totok.
În 26 noiembrie 1938 a venit rândul Timișoarei. „Unii memorialişti încearcă să demonstreze că responsabilitatea i-ar reveni exclusiv lui Horia Sima, succesorul lui Codreanu în fruntea Gărzii de Fier. În realitate, spiritul violent şi pofta răzbunării, politica de ameninţare şi anihilare a celor consideraţi a fi adversari, duşmani sau trădători au dominat de la bun început această grupare extremistă de dreapta… Atentatul din Timişoara este o dovadă clară că el nu a fost opera individuală a unor indivizi «descreieraţi». Această faptă criminală se înscrie în logica acţionismului doctrinar al legionarismului, a fost planificat şi săvârşit de către persoane care au materializat ideile şi concepţiile teoretice ale lui Codreanu, Ion Moţa, Vasile Marin şi Horia Sima“, a mai scris William Totok.
Evenimentul dureros, transformat în piesă de teatru
În anul în care Timișoara este Capitală Culturală a Europei, povestea va fi spusă în scenă într-un spectacol de teatru pregătit de Teatrul German de Stat, după textul tânărului dramaturg Thomas Perle.
Născut în 1987 la Vișeu de Sus – în județul Maramureș (de la patru ani a cresut în Germania, unde a ajuns cu părinții săi), Perle a studiat teatru, film și media la Universitatea din Viena. A venit la Timișoara cu o bursă primită de la Forumul Cultural German din Europa de Est, finanțată de către Comisarul pentru cultură și mass-media al Guvernului Federal, pentru a ține un blog literar.
În perioada petrecută la Timișoara, Thomas Perle a făcut o cercetare despre viața actriței Sidy Thal, rezultatul final fiind o piesă de teatru care s-a jucat la Teatrul German din Timișoara la începutul lunii noiembrie și care se va juca și pe 12 noiembrie la București.
„Teatrul are și rolul de a readuce în atenție trecutul și de a documenta fapte ale istoriei. O întâmplare aproape uitată din istoria orașului Timișoara urmează a reveni în centrul atenției, cu mijloacele artei scenice: atacul antisemit cu ocazia turneului cunoscutei evreice Sidy Thal din anul 1938. Aceasta va fi prima coproducție a Teatrului German de Stat Timișoara cu Teatrul Evreiesc de Stat din București“, a spus Lucian Vărășăndan, directorul Teatului German din Timișoara.
Comunitatea Evreilor din Timișoara este parteneră în acest proiect. „Avem șansa, ca evrei trăitori în Timișoara, să cunoaștem îndeaproape un moment dureros din istoria urbei. Atentatul din clădirea teatrului, din anul 1938, a produs victime și a reprezentat un act fără precedent în istoria unui oraș care mereu s-a considerat și se consideră un spațiu al prieteniei interconfesionale și interetnice“, a afirmat Luciana Friedmann, președintele Comunității Evreilor din Timișoara.