Sinagogă în ruină din Timișoara, o nouă șansă. Primarul Dominic Fritz a preluat cheia de la Comunitatea Evreilor VIDEO FOTO
0Primăria Timișoara a preluat, pentru o perioadă de 49 de ani, imobilul ridicat după planurile arhitectului Lipót Baumhorn, și se va ocupa de reabilitarea ei. Consilierii locali au votat propunerea, iar ceremonia de predare a fost programată în 19 octombrie, în prezența a deputatului Silviu Vexler.
Consilierii locali din Timișoara au votat propunerea, iar ceremonia de predare a fost avut loc în 19 octombrie 2023, în prezența deputatului Silviu Vexler, președintele Comunității Evreiești din România și reprezentantul în Parlament al evreilor din România.
Primarul Dominic Fritz a preluat astfel, joi, 19 octombrie 2023, cheia sinagogii de la deputatul Silviu Vexler. Astfel, Sinagoga din Fabric are o șansă să scape de la un dezastru total. Primăria va putea acum să atragă fonduri pentru reabilitarea sinagogi, însă primii pași vor fi câteva reparații de urgență, pentru punerea în siguranță și conservarea lăcașului de cult, care se află într-o stare avansată de degradare.
„Este una dintre cele mai frumoase sinagogi din țară, care a dat caracter acestui cartier. Faptul că o preluăm într-o stare avansată de degradare, cu fermul angajament că nu doar vom opri această degradare, ci o vom și reabilita pentru a o reda comunității. Este și un semn de recunoaștere față de comunitatea evreiască. A construit la propriu și la figurat Timișoara de care ne bucurăm astăzi, împreună cu multe alte etnii, dar a avut o contribuție enormă. Acuma e rândul nostru, ca oraș, să ajutăm să salvăm un patrimoniu comun. Nu se potrivea mai bine în niște vremuri în care din nou comunitatea evreiască din toată lumea este sub asalt, este atacat. Timișoara stă ferm alături de evreii din toată lumea și Israel. Este și o responsaibilitate pentru valorile noastre comune, pentru toleranță, pentru atitudine fermă împotriva antisemitismului și pentru o conviețuire pașnică”, a spus primarul Dominic Fritz.
Într-o primă etapă, în următoarele săptămâni și luni, clădirea va trebui pusă în siguranță.
„Se vor închide toate găurile prin care intră păsări, se vor face lucrări de urgență la acoperiș, să nu mai intre apă, să păstrăm clădirea cum este acum. Altfel acoperișul este într-un mare pericol să pice. În acelaș timp vom coagula toată comunitatea timișoreană în jurul acestui proiect”, a mai spus Fritz.
Se transformă într-un spațiu dedicat culturii
Este a doua sinagogă din Timișoara care urmează să fie restaurată, prima fiind sinagoga din Cetate, redeschisă în anul 2022.
„Primul și cel mai important lucru pentru acest imobil, care a fost construit din speanță, și-a păstrat speranța și continuă să emită speranță și mai târziu. Nu puțini au fost cei care abandonaseră încrederea că se va putea face ceva. Am dorit ca imobilul în ansamblul său, dar mai ales istoria pe care o are în spate, să fie redat întregii comunități locale, ceea ce cred că este și scopul principl. Chiar dacă rămâne din punct de vedere moral un lăcaș de cult iudaic, va fi un spațiu dedicat unui centru multicultural de care să se poată bucura întreaga comunitate locală din Timișoara“, a spus deputatul Silviu Vexler, președintele Comunității Evreiești din România.
El consideră că momentul este unul simbolic. „Poate că nu este întâmplător că acest moment, chiar dacă el era planificat de mult, să se întâmple într-una din cele mai negre perioada pe care poporul evreu îl trece de la Holocaust încoace. În Timișoara, o sinagogă care părea pierdută și uitată revine din nou la viață. Este al doilea proiect pe care îl începem și îl vom duce la final, după ce anul trecut am deschis sinagoga din Cetate. Într-un mod similar, toată lumea ne-a spus că vom eșua și nu se va întâmpla nimic. Astăzi avem probleme cu prea multe cereri de utilizare și trebuie refuzate”, a precizat deputatul Silviu Vexler.
„A fost un vis de generații"
Sinagoga din cartierul Fabric a fost închisă în anul 1985, pe măsură ce majoritatea evreilor rămaşi în oraş după cel de-Al Doilea Război Mondial au emigrat în Israel. Nici în Timiș, nici în Banat, ca de altel în toată România, n-au mai rămas destul evrei care s-o mențină în viață.
„A fost un vis de generații, a fost un vis al comitetului nostru de conducere, a fost un vis al Federației noastre ca această sinagogă să revină la frumusețea ei de odinioară. Nu va fi un loc de rugăciune, va fi un loc dedicat comunității largi a orașului Timișoara, va fi un loc de întâlnire culturală și noi nu putem decât să fim bucuroși pentru acest lucru. Este o emoție și bucurie extraordinară pentru noi. Sinagoga nu a mai funcționat din anii '80, noi ne mai aducem aminte de momentul când aici se țineau evenimente, apoi a avut o perioadă în care a fost într-un comodat al Teatrului Național din Timișoara, care din păcate nu a avut resursele să o renoveze. Au urmat multe discuții și multe speranțe”, a spus Luciana Friedman, președintele Comunității Evreilor din Timișoara.
Urmează lucrări de punere în siguranță
Sinagoga din Fabric a fost selectată de World Heritage Found între cele 25 de monumente din lume care sunt în atenția acestei organizații, fiind aleasă dintre dintre cele peste 300 de monumente care au aplicat. A fost deja un reprezentatnt la Timișoara și acesta va oferi un prim ajutor pentru punerea în siguranță a sinagogii.
„Urmează să realizăm o serie de lucrări pentru punere în siguranță. Odată la nivelul învelitoriu, urmează să înlocuim perimetral o parte din tabla fălțuită sau să aplicăm o membrană hidroizolantă pentru a opri apa să se inflitreze în interior și să creeze și mai mari stricăciuni. Urmează ca la planșeul de intrare să intervenim pentru punere în siguranță, fie prin înlocuirea grinzilor de lemn, fie intervenții cu grinzi metalice, astfel încât acel planșeu să nu colapseze în totalitate. Vor fi lucrări de decolmatare la nivelul acoperișului care acum e acoperit de mizerie, închiderea golurilor care acum perimit infiltrarea apei și a păsărilor în interior și îndepărtarea elementelor vegetale de pe fațadă”, a explicat arhitecta Roxana Pătrulescu.
Povestea sinagogii din Fabric
Sinagoga din cartierul Fabric, construită în perioada 1897-1899, este una din clădirile-simbol din Timișoara. A fost construită în stil eclectic, cu elemente neo-maure, gotice şi elemente de stil neo-renascentist italian.
Proiectul arhitectural a fost realizat de către cel mai important arhitect de sinagogi de la începutul secolului al XX-lea, budapestanul Lipot Baumhorn, care a conceput, între altele, şi sinagogile din Braşov, Rijeka, Szolnok, Zrenjanin sau Szeged.
Terenul a fost achiziţonat de către comunitatea de rit „status quo ante” din Fabric. În cinstea Amaliei Freund care a donat jumătate din valoarea terenului şi a fostului preşedinte al comunităţii evreieşti din Fabric, Bernát Deutsch, s-a dezvelit o placă în 1 iunie 1902, amplasată în nava templului.
Inaugurată în prezenţa primarului Karoly Telbisz
Banii pentru ridicarea noii sinagogi au fost strânşi prin organizarea unei loterii publice de către comunitate, ai cărei membri înstăriţi au făcut contribuţii majore. Lucrarea i-a fost încredinţată antreprenorului timişorean Josef Kremer.
Sinagoga a fost inaugurată la data de 3 septembrie 1899, cu o predică a rabinului Jacob Singer, în prezenţa şefului comunităţii, Bernát Deutsch, şi a primarului Timişoarei, Karoly Telbisz. Orga a fost construită de faimosul meşter timişorean Leopold Wegenstein.
Este cunoscută şi cu numele de Sinagoga Maură, datorită stilului maur, sau Sinagoga Nouă, pentru că înlocuia vechea sinagogă din strada Timocului, cartierul Fabric. Ea se învecina pe atunci cu un braţ al canalului Bega.
Sinagoga a mai fost pasată la TNT și primărie
În anul 2009, pentru că nu avea bani de renovare şi sinagoga se ruina în fiecare zi, Comunitatea Evreilor din Timişoara a cedat Sinagoga pe o perioadă de 35 ani către Teatrul Naţional din Timişoara (TNT), care dorea să o transforme în sală de spectacole. TNT avea la dispoziţie şapte ani să realizeze proiectul, însă din lipsă de fonduri a fost nevoită să renunţe.
Sinagoga a fost preluată, în 2018, de Primăria Timişoara (pe o perioadă de 40 de ani), care promis să o transforme într-un spaţiu cultural neconvenţional.
Nu s-a întâmplat nimic, astfel în 2020, Sinagoga din Fabric a revenit Comunității Evreilor din Timișoara. Din nefericire, sinagoga a fost vandalizată de cinci sau şase ori, furându-se lampadare, diverse obiecte sculptate, lucrate manual.
Acum iată însă că are o șansă reală.
Se încarcă comentariile...
