Orşova, pitorescul oraş de pe Dunăre, este disputat de Banat şi Oltenia

Orşova, un oraş pitoresc aflat pe malul Dunării

Bănăţenii şi numeroşi localnici doresc ca localitatea Orşova, care aparţine de judeţul Mehedinţi, să revină în judeţul Caras-Severin, la vechile hotare dinainte de 1968

Anul 2013 va fi unul al reorganizării teritorială a României. Premierul Victor Ponta a anunţat că va aproba reforma constituţională şi administrativ-teritorială urmând să se facă astfel prima reformă importantă de după anul 1968. Ponta a declarant însă că doreşte să păstreze actualele judeţe, iar regionalizarea să se facă după criteriul regionilor de dezvoltare, existente de mai mulţi ani.

Până să se decidă cele mai bună variantă pentru România, cu opt, zece sau alte variante de regiuni, bănăţenii au început deja discuţiile şi dezbaterile cu privire la muncipiul Orşova, care până în 1968 a făcut parte din Banatul istoric, trecut apoi în judeţul Mehedinţi, din Regiunea Oltenia.

Petiţie pentru revenirea Orşovei în Banat

Comunitatea “Banatul de Altădată” din Timişoara a lansat în urmă cu câteva zile o petiţie online prin care cere ca Orşova să facă parte din nou din Banat, după noua regionalizare.

„Noua reorganizare administrativ teritorială a României din anul 2013 prevede ca Municipiul Orşova să facă parte din Regiunea Oltenia în ciuda faptului că Orşova a fost dintotdeauna în Banat. Petiţia se adresează tuturor acelora care „NU” sunt de acord ca Orşova să facă parte din Regiunea Oltenia şi care doresc ca oraşul de pe malul Dunării să fie reintegrat în Regiunea Banat cu capitala la Timişoara”, se arată în petiţie.

Semnatarii petiţiei susţin că doresc să atragă atenţia opinie publice faţă de nedreptatea făcută în 1968, cât şi o reparaţie istorică, pentru că Banatul avea graniţele cu Oltenia în localitatea Vârciorova, astfel că Orşova este în Banat. Mai mult, după Primul Război Mondial, în toate reorganizările administrative ale României, Orşova se afla în Banat.

Cu toate acestea, în anul 1968, atunci când a avut loc ultima reorganizare administrativ-teritorială, Orşova şi o parte din Clisura Dunării au fost lipite de noul judeţ Mehedinţi.

Semnăturile urmează să fie trimise primăriei din Orşova, tuturor senatorilor şi deputaţilor din Caras-Severin, prefecţilor de Timiş şi Caraş. În câteva zile, au semnat adeziunea peste 400 de persoane.

 Harta istorică a Banatului românesc până în 1968

Primarul din Orşova dorea un referendum

Discuţiile despre revenirea Orşovei în judeţul Caraş-Severin nu sunt noi. Mai mult, în 2007, primarul de atunci, Constantin Negulescu, care actualmente ocupă funcţia de viceprimar, a dorit să organizeze un referendum pentru trecerea localităţii în componenţa judeţul din Banat.

Decizia a fost luată întrucât fondurile financiare repartizate de la bugetul statului, în Mehedinţi, se acordau numai pe criterii politice şi în baza unor formule tipic communist, care pune în pericol dezvoltarea socio-economică, susţinea la vremea respective Negulescu.

“Este inadmisibil ca administraţia locală să realizeze un grad de colectare a impozitelor de 90% şi să nu primească nici măcar un leu. La nivel naţional au avut loc mai multe rectificări de buget. De fiecare data Orşova a fost vitregită de dreptul de a primi fonduri necesare necesităţilor locuitorilor ei. Vom solicita, în baza rezultatelor ce le vom obţine la referendum, să trecem de la judeţul Mehedinţi, la judetul Caraş-Severin”, a declarant atunci Constantin Negulescu.

Orşova avea perspective, datorită proiectelor implementate de unele guverne Occidentale, să devină oraş turistic european, dar autorităţile mehedinţene au manifestat dezinteres în privinţa alocării de fonduri pentru reabilitarea infrastructurilor.

Titu Bojin vrea Orşova şi Porţile de Fier în Banat

Pe lângă problematica legată de istorie, există şi un interes strategic care vizează latura financiară.

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, pesedistul Titu Bojin, visează ca Banatul să poată adminsitra Porţile de Fier I şi II. Bojin şi-a dorit acest lucru încă de pe vremea când era la conducerea Administraţiei Bazinelor de Apă Banat. Transferul Orşovei şi a celei mai mari hidocentrale de pe Dunăre ar insemna un buget

“Vrem să reîntregim spţiul hidrografic al Banatului cu Porţile de Fier 1 şi Porţile de Fier 2 şi să aducem alături de noi apele din judeţul Arad, pentru o gospodarire mai bună. Sunt două vise ale mele, care sper să se realizeze fără prea multe probleme. Este doar o chestiune de operativitate. Nu voi avea odihnă până când nu vor fi sub administraţia Banatului”, a declarat Titu Bojin, la vremea în care era încă şef la Apele Române Banat.

“Avem parte de multe ori de dualism cu Porţile de Fier, care ţin acum de Apele Jiu. Am discutat de multe ori şi am văzut că teritoriile se suprapun. Personal sunt pentru trecerea la Banat, poate aşa se va amenaja şi Golful Orşova”, a spus Constantin Bragaru, primarul Orşovei din 2011.

Istoria Orşovei, pe scurt

Orşova este situat pe malul lacului de acumulare "Porţile de Fier I" de pe Dunăre, în zona de vărsare a râului Cerna în Dunăre. La recensământul din 2002, populaţia oraşului era de 12.967 locuitori.

Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porţile de Fier, vechea vatră a oraşului a fost inundată în 1970, iar populaţia a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării şi ale Cernei şi versantul de sud al Munţilor Almăjului, unde s-a construit un oraş complet nou (1966-1971), care a înglobat şi satele Jupalnic, Tufari şi Coramnic.

Orşova a făcut parte din provincia romană Dacia, romanii construind aici un castru, Dierna. A fost disputant între principele muntean Litovoi şi Regatul Ungariei, localitatea rămâne o vreme în posesia domnitorilor munteni, trecând însă o dată cu numirea lui Iancu de Hunedoara, ca ban al Severinului, în posesie maghiară.
În anul 1524, cetatea Orşova (inclusiv localitatea) a fost cucerită de turci şi stăpânită de aceştia până în anul 1688. Din anul 1664, Orşova a devenit centru administrativ al unui sangeac.

În anul 1688, localitatea a fost cucerită de austrieci, iar în 1768 a devenit sediul unui garnizoane de graniţă austriece atacată şi distrusă în 1819 de Tudor Vladimirescu în urma unui incident de graniţă româno-austriac.

În anul 1916, aşezarea a fost eliberată de armata română, pentru ca la 1 decembrie 1918 să revină României în regiunea Banat. În anul 1923 a fost declarată oraş. Cu ocazia reformei administrative din anul 1968 face parte din judeţul Mehedinţi, din Oltenia.

Ce a fost şi ce este Banatul

Banatului românesc actual, Banatul de Severin a fost organizat de Regele Andrei al II-lea (1205–1235) încă din 1228, ca o regiune înfiinţată la hotarele Ţaratului româno-bulgar pentru paza graniţei Regatului maghiar şi restabilirea influenţei Bisericii latine în regiune. În această periaodă, sunt pomenite Banatul de Severin, Banatul de Belgrad şi Banatul bulgăresc 1365.

Pentru români, regiunea a mai fost cunoscută şi sub denumirea de Temişana.

Regiunea a constituit o parte unitară, componentă a Regatului Ungariei, apoi, din secolul al XVI-lea, a Imperiului Otoman, după care a fost înglobat spre sfârşitul secolului al XVIII-lea în Arhiducatul Austriei, devenit apoi Imperiul Austriac. După 1867, a făcut parte din partea maghiară a Imperiul Austro-Ungar, iar în urma Primul Război Mondial, Banatul a fost împărţit pe linii etnice între cele trei state naţionale ale căror etnii locuiau zona, Iugoslavia, România şi o mica parte în Ungaria.

Proclamarea Republicii Bănăţene în anul 1918, a fost o încercare de păstrare a unităţii Banatului multietnic şi multiconfesional, eşuată însă din cauza promisiunilor făcute înainte de război de Antantă României şi a pretenţilor teritoriale emise de Serbia.